Șeful UNRWA, Philippe Lazzarini, nu va demisiona, în ciuda acuzațiilor din partea Israelului privind implicarea agenției la atacul comis de Hamas pe 7 octombrie 2023.

Philippe Lazzarini s-a întâlnit cu reprezentanții Comisiei Europene pentru a aborda preocupările care au determinat Bruxellesul să solicite o anchetă independentă asupra agenției ONU, înainte de a plăti ajutoarele pentru dezvoltare.

Șeful UNRWA nu va demisiona

„Nu, nu am intenția de a demisiona”, a declarat Philippe Lazzarini, care conduce Agenția ONU pentru Refugiații Palestinieni (UNRWA), reporterilor la Bruxelles, după o întâlnire a miniștrilor de externe ai UE. Membrii Guvernului israelian condus de Benjamin Netanyahu i-au cerut lui Lazzarini să demisioneze, după ce au apărut acuzații grave împotriva colaboratorilor săi.

„Avem un stat care cere demisia mea. S-ar putea să fie și alte zvonuri, dar niciun alt  guvern nu mi-a cerut acest lucru”, a explicat comisarul ONU.

Luna trecută, Tel Aviv a susținut că 12 membri ai personalului UNRWA au fost implicați în atacurile din 7 octombrie lansate de Hamas împotriva Israelului. Atacurile care au ucis peste 1.200 de israelieni și au declanșat un răspuns militar încă în curs în Gaza, care a provocat deja uciderea a peste 28.000 de palestinieni.

Israel acuză UNRWA că a ajutat Hamas la atacurile de pe 7 octombrie 2023

Grava acuzație, dezvăluită de Israel în aceeași zi în care Curtea Internațională de Justiție a Organizației Națiunilor Unite i-a ordonat să ia măsuri pentru prevenirea genocidului în Gaza, a stârnit temeri privind o posibilă infiltrare a Hamas, desemnată de UE drept organizație teroristă, în Agenția ONU finanțată de Occident. Lazzarini a subliniat însă că Israelul nu a furnizat încă dovezi pentru a-și susține acuzațiile.

La sfârșit de săptămână, Forțele de Apărare ale Israelului au mai spus că au descoperit un centru de date și comunicații al Hamas într-un tunel direct sub sediul UNRWA din Gaza.  Lazzarini a declarat mai târziu că nu știa de tunel. În urma discuțiilor cu reprezentanții Comisiei Europene, Lazzarini a spus că există un „angajament reciproc” pentru a înfrunta preocupările care au determinat Executivul UE să inițieze o revizuire a finanțării UNRWA.

Deși Comisia UE a dat asigurări că asistența umanitară va continua „neîncetat” în ciuda acuzațiilor, pe de altă parte a sugerat că donația sa de 82 de milioane de euro în ajutoare pentru dezvoltare, programată pentru sfârșitul lunii februarie, va fi condiționată de verificarea de către UNRWA a procedurilor sale de recrutare, consolidarea mecanismelor sale de control intern și verificarea forței de muncă pentru 30.000 de oameni. Lazzarini a declarat că conversațiile sale cu comisarii pe această problemă au fost „foarte constructive”.

Josep Borrell nu este de acord

Josep Borrell, șeful Politicii externe europene, a reiterat ferm că banii UE vor curge conform planului, întrucât UNRWA a lansat ancheta solicitată de bloc.

„Comisia nu a cerut niciodată să se încheie investigația, ci să fie inițiată”, a spus Borrell. „Suntem suficient de inteligenți pentru a înțelege că nu se poate realiza în 20 de zile”.

Ancheta independentă a UNRWA este condusă de fostul ministru francez de externe Catherine Colonna. Un raport intermediar este așteptat până la sfârșitul lunii martie. Mai multe națiuni au suspendat plățile către UNRWA înainte și după scandal.

Mai multe state și-au retras finanțarea

Printre acestea se numără Australia, Austria, Canada, Germania, Italia, Olanda, Regatul Unit și Statele Unite, o lovitură devastatoare pentru agenție, care depinde de donatori. Lazzarini a spus că, dacă guvernele vor rămâne la deciziile lor, Agenția va fi privată de 450 de milioane de dolari (418 milioane de euro) doar în acest an. A declarat că se angajează cu „un număr de țări” pentru a debloca aceste fonduri.

Fără înghețarea finanțării, fluxul de numerar al Agenției ar fi fost garantat până în iulie, a menționat Lazzarini, dar suspendările anunțate au făcut ca situația să fie în negativ din martie. Un Borrell descurajat a afirmat că astfel de decizii echivalează cu „o pedeapsă colectivă” mai degrabă decât„cu o responsabilitate individuală”.

„Întreruperea sprijinului pentru UNRWA ar însemna întreruperea serviciilor vitale pentru milioane de persoane nevoiașe și ar provoca o catastrofă umanitară mai mare în Gaza, care trebuie evitată”, a spus Borrell. 

„Nu doar pentru că este un imperativ umanitar, ci și pentru că ar avea repercusiuni periculoase asupra stabilității regionale și i-ar privi și pe europeni”, a adăugat Borrell. 

În timp ce șapte state europene au suspendat finanțarea, alte țări, cum ar fi Spania, Belgia și Irlanda, au susținut cu fermitate rolul Agenției în teritoriile palestiniene și în întreaga regiune, iar unele au cerut chiar Comisiei UE să crească ajutoarele financiare.

Josep Borrell: „Unde vor să-i evacueze pe palestinieni? Pe Lună?"

În declarațiile sale de luni, Borrell l-a criticat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu pentru încercările de „a șterge” activitatea UNRWA. El a asigurat că numai atunci când palestinienii își vor obține Statul, va putea fi oprită pe bună dreptate activitatea Agenției, afirmând că existența sa, la 75 de ani de la înființare, este în sine „regretabilă”.

O comisie a Parlamentului israelian a aprobat duminică un proiect de lege care pune capăt operațiunilor UNRWA la Ierusalim, care va fi ales miercuri prin vot preliminar. Lazzarini a denunțat și situația din orașul cel mai sudic din Gaza, Rafah, despre care Israelul susține că este ultimul bastion al Hamas și unde forțele israeliene au lansat o ofensivă militară în timpul nopții. Se estimează că 1,4 milioane de palestinieni se află în zonă, după ce au fugit din alte părți din Gaza.  Israelul le-a ordonat evacuarea, dar Borrell a subliniat imposibilitatea acestei solicitări, având în vedere că nu pot fugi spre sud, peste granița cu Egiptul.

„Unde vor să evacueze? Pe Lună? Unde vor evacua acești oameni?”, a spus Borrell.

Lazzarini a explicat că agențiile ONU nu pot funcționa cu protecția minimă necesară, deoarece forțele locale de poliție „s-ar putea să nu mai fie funcționale, având în vedere că mulți agenți au fost uciși” și mulți alții sunt reticenți în a oferi asistență, deoarece convoaiele de ajutoare au fost vizate de „sute de tineri”,  potrivit Euronews.

„Următoarele zile ne vor spune dacă vom putea continua să acționăm într-un mediu deosebit de provocator”, a explicat Lazzarini, 

Articol: Mared Gwyn Jones și Isabel Marques da Silva Traducerea: Oana Avram/RADOR RADIO ROMÂNIA