Oameni în vârstă. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Un nou studiu aduce în prim-plan o categorie aparte de vârstnici, supranumiți „SuperAgers”, persoane care, la 80 și chiar 90 de ani, își păstrează o minte remarcabil de ageră, informează CNN.
O descoperire care ar putea schimba modul în care privim îmbătrânirea creierului
Cercetările arată că aceștia generează de două ori mai mulți neuroni tineri comparativ cu adulții în vârstă care prezintă o funcționare cognitivă normală. Diferența este și mai pronunțată în raport cu pacienții diagnosticați cu boala Alzheimer, în cazul cărora producția de neuroni noi este de aproximativ 2,5 ori mai redusă
„Acest lucru arată că creierul îmbătrânit are capacitatea de a se regenera, ceea ce este enorm”, a declarat coautoarea studiului, Dr. Tamar Gefen, profesor asociat de psihiatrie și științe comportamentale la Institutul Mesulam pentru Neurologie Cognitivă și Boala Alzheimer al Facultății de Medicină Feinberg, Universitatea Northwestern din Chicago.
Spre deosebire de neuronul matur, neuronul tânăr reprezintă forma cea mai flexibilă și mai dinamică a celulei nervoase. Acesta are o capacitate remarcabilă de creștere, integrare și de stabilire a unor noi conexiuni în rețelele cerebrale, explică Gefen, unul dintre coordonatorii Programul Northwestern SuperAging.
Au fost analizate profilurile unor bărbați și femei trecuți de 80 de ani
În acest program, specialiștii au analizat profilul unor bărbați și femei trecuți de 80 de ani care prezintă performanțe de memorie comparabile cu cele ale unor persoane cu aproximativ 25 de ani mai tinere, încercând să înțeleagă mecanismele biologice care stau la baza acestei longevități cognitive.
Studiul aduce în prim-plan o categorie rară de vârstnici, supranumiți „SuperAgeri”, ale căror creiere par să sfideze efectele îmbătrânirii. Cercetătorii au descoperit că, în cazul acestora, hipocampusul, regiunea cerebrală esențială pentru memorie, beneficiază de un sistem de susținere neobișnuit de solid, capabil să întrețină și să protejeze neuronii tineri. Imaginea este comparabilă cu cea a unui puiet plantat într-un sol bogat în nutrienți, care îi asigură condițiile ideale pentru dezvoltare.
Potrivit lui Orly Lazarov, profesor de neuroștiințe la Universitatea din Illinois din Chicago și coordonator al programului dedicat bolii Alzheimer și demențelor asociate, mediul celular din hipocampusul acestor persoane favorizează în mod special neurogeneza, procesul prin care iau naștere și supraviețuiesc noi neuroni. Această dinamică oferă o explicație biologică pentru plasticitatea cerebrală superioară observată la SuperAgeri.
În creierele SuperAgerilor există mai mulți neuroni nou formați decât la cei cu vârste de 30 și 40 de ani
Neurogeneza joacă un rol-cheie în menținerea flexibilității creierului, permițându-i să se adapteze, să se repare și să își conserve funcțiile cognitive chiar și în fața leziunilor sau a trecerii timpului. Mai mult, analiza a arătat că în creierele SuperAgerilor există un număr mai mare de neuroni nou formați decât în cazul unor adulți cu vârste între 30 și 40 de ani, un rezultat surprinzător care sugerează o reziliență biologică remarcabilă.
„Profilul neurogenezei la SuperAgeri indică o capacitate reală de rezistență”, a explicat Lazarov. Cu alte cuvinte, aceste creiere sunt capabile să facă față degradării asociate înaintării în vârstă, păstrându-și performanțele cognitive la un nivel excepțional.
Studiul mai arată că persoanele care fac parte din grupul SuperAger ar putea beneficia de un avantaj genetic, însă cercetările indică faptul că menținerea unei sănătăți optime a creierului poate ajuta la prevenirea declinului cognitiv, a explicat Dr. Richard Isaacson, expert în prevenirea bolii Alzheimer și director de cercetare la Institutul pentru Boli Neurodegenerative din Florida, care nu a participat la studiul recent.
„Investigațiile noastre arată că modificările stilului de viață, cum ar fi alimentația echilibrată, activitatea fizică regulată, reducerea stresului și somnul de calitate, împreună cu controlul factorilor de risc vascular prin anumite medicamente prescrise, pot stimula dezvoltarea unor zone ale creierului, inclusiv hipocampul, și pot diminua semnele tipice ale bolii Alzheimer, precum plăcile amiloide și încurcăturile tau”, a precizat Isaacson.
Creier uman. Sursa foto: Pixabay
Ce înseamnă să fii un „SuperAger”
Termenul „SuperAger” se referă la persoanele care depășesc vârsta de 80 de ani și care reușesc să mențină performanțe cognitive remarcabile, susțin experții. Conform profesorului Emily Rogalski, specialist în neurologie la Universitatea din Chicago, evaluările pentru a fi considerat SuperAger implică teste complexe care măsoară abilitatea de a-și aminti informații și experiențe din viața de zi cu zi.
Rogalski, implicată în crearea programului SuperAger la Northwestern, precizează că aceste persoane nu excelează datorită unui IQ mai mare, ci datorită unei memorii episodice excepționale, capacitatea de a reține evenimente personale și detalii cotidiene cu o claritate surprinzătoare.
Pe lângă performanțele cognitive, SuperAger-ii împărtășesc și alte trăsături comune. De obicei, au o atitudine pozitivă și își mențin creierul activ prin lectură sau învățarea de noi abilități. Multe dintre aceste persoane continuă să fie implicate fizic și profesional, lucrând chiar și după vârsta de 80 de ani. În plus, SuperAger-ii sunt adesea foarte conectați social, înconjurați de familie și prieteni, și se implică frecvent în activități de voluntariat în comunitățile lor.
Această combinație de vitalitate mentală, atitudine pozitivă și implicare socială îi diferențiază pe SuperAger-i de majoritatea persoanelor în vârstă și oferă cercetătorilor indicii valoroase despre modul în care creierul poate rămâne agil pe măsură ce îmbătrânim.
Misterul SuperAgers: creiere care sfidează îmbătrânirea
Deși mulți oameni își imaginează că longevitatea mentală vine la pachet cu un stil de viață perfect sănătos, realitatea pentru așa-numiții „SuperAgers” este mai nuanțată. Cercetătoarea Gefen subliniază că unii membri ai acestui grup trăiesc cu boli de inimă sau diabet, nu practică activitate fizică regulată și nu au neapărat obiceiuri alimentare mai bune decât colegii lor de vârstă. Totuși, diferențele majore apar în structura și funcția creierului lor.
Analizele țesuturilor cerebrale donate au arătat că cortexul cingular, implicat în atenție, motivație și activitate cognitivă, este mai gros la SuperAgers comparativ cu persoane cu zeci de ani mai tinere.
Hipocampul lor, centrul memoriei, prezintă de trei ori mai puține acumulări de proteine tau, asociate cu boala Alzheimer. Gefen notează și descoperiri remarcabile în cortexul entorinal, o regiune afectată de Alzheimer.
„Neuronii erau mai mari și mai sănătoși decât cei ai unor adulți mult mai tineri, chiar și de 30 de ani. Arată că există o integritate structurală remarcabilă – scheletul neuronilor este mai robust”, a explicat dr. Tamar Gefen.
O privire nouă asupra neurogenezei
Studiile anterioare despre crearea de noi neuroni la oameni au oferit rezultate contradictorii, parțial din cauza instrumentelor de măsură folosite. Noul studiu, publicat în Nature, folosește secvențiere unicelulară multiomică pentru a urmări nașterea neuronilor în cinci tipuri de creiere: SuperAgers, adulți tineri sănătoși, adulți în vârstă fără declin cognitiv, adulți în vârstă cu demență precoce și adulți cu boala Alzheimer.
Această metodă a arătat că două tipuri de celule, astrocitele și neuronii CA1, joacă roluri cruciale în menținerea memoriei la SuperAgers. Neuronii CA1 sunt esențiali pentru consolidarea și recuperarea experiențelor trecute și sunt printre primele celule afectate de proteina tau în Alzheimer. Astrocitele, celule ce depășesc numeric neuronii, reglează fluxul sanguin către creier și sprijină formarea sinapselor, pilonul învățării și memoriei.
„La SuperAgers, astrocitele și neuronii CA1 lucrează împreună, stimulând semnalizarea sinaptică într-un mediu cerebral extrem de bogat și coordonat”, explică Gefen. Iar această armonie celulară ar putea fi cheia creierelor care sfidează timpul.
