Șaisprezece boli care pot crește riscul de demență, conform unui studiu

Un studiu de ultimă oră apărut în revista Nature Human Behaviour arată că existența a 16 boli distincte poate fi corelate cu o probabilitate crescută de apariție a demenței. Cercetarea a fost realizată de o echipă internațională de specialiști, printre care se numără și experți ai Programului de Cercetare Clinică Sun Yat-sen din China, informează Mirror.

16 afecțiuni asociate cu un risc mai mare de demență, potrivit unei cercetări recente

Studiu indică faptul că 16 afecțiuni medicale ar putea fi asociate cu aproximativ o treime din totalul cazurilor de demență la nivel global. Analiza vine în contextul în care datele arată că, doar în Marea Britanie, aproape un milion de persoane trăiesc în prezent cu o formă a acestei boli.

Demența este un termen care include mai multe boli neurologice și neurodegenerative și afectează un număr tot mai mare de oameni. Cea mai răspândită formă este boala Alzheimer, iar specialiștii estimează că numărul pacienților va continua să crească în următorii ani, pe fondul îmbătrânirii populației.

În acest context, cercetători și medici din întreaga lume lucrează la dezvoltarea unor tratamente care să încetinească evoluția bolii și, pe termen lung, să conducă la o posibilă vindecare. Cum, în prezent, nu există un remediu definitiv, o parte importantă a comunității științifice își concentrează eforturile asupra prevenirii.

Un fotbalist de 20 de ani, arestat după ce a omorât o femeie de afaceri. Fapta ar fi fost comisă la comandă

Jador și soția lui, Oana Ciocan, au decis să se despartă. Soția artistului rămâne cu vila

O direcție a cercetării vizează identificarea bolilor care pot crește riscul de demență, astfel încât acestea să poată fi gestionate mai eficient sau prevenite. Rezultatele sugerează că inclusiv afecțiuni care nu sunt direct legate de creier pot influența probabilitatea apariției demenței.

Demența. Sursa foto. Pixabay

OMS a raportat aproximativ 57 de milioane de oameni cu această boală

Cercetătorii avertizează că un grup de 16 afecțiuni ar putea explica aproape o treime din totalul cazurilor de demență la nivel global. Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că, în 2021, aproximativ 57 de milioane de oameni trăiau cu această boală, ceea ce înseamnă că până la 19 milioane de cazuri ar putea fi asociate cu aceste patologii.

Potrivit unei analize citate de MedicalXpress, specialiștii subliniază că tot mai multe studii indică bolile periferice drept factori de risc importanți pentru demență, însă impactul lor real asupra populației nu fusese cuantificat până acum. Mai mult, se spune că o treime din cazurile de demență sunt legate de boli care nu au legătură cu creierul.

„Există dovezi în creștere că afecțiunile periferice contribuie la apariția demenței, dar amploarea acestui fenomen la nivel populațional a rămas neclară”, arată autorii.

Pentru a clarifica această legătură, echipa de cercetare a realizat o analiză sistematică și meta-analize bayesiene, evaluând riscurile relative asociate cu 26 de boli periferice din nouă sisteme ale organismului. Analiza a inclus 202 studii identificate în baza de date PubMed, publicate până la 6 septembrie 2024. Rezultatele au indicat că 16 dintre aceste afecțiuni sunt corelate cu un risc semnificativ mai mare de dezvoltare a demenței.

Cele 16 condiții care ar putea declanșa boala:

• Boli parodontale,
• Ciroza și alte boli hepatice cronice,
• Pierderea auzului legată de vârstă și alte pierderi de auz,
• Orbire și pierderea vederii,
• Diabetul zaharat de tip 2,
• Boala cronică de rinichi,
• Osteoartrită,
• ,Accident vascular cerebral,
• Cardiopatie ischemică,
• Boala pulmonară obstructivă cronică,
• Astm,
• Fibrilația și flutterul atrial (o formă de tahicardie),
• Dermatită atopică,
• Artrita reumatoidă,
• Scleroză multiplă,
• Boala inflamatorie intestinală.

Demența. Sursa foto: Robert Kneschke | Dreamstime.com

Speranțe noi în lupta cu demența

Rezultatele apar la câteva luni după anunțul privind realizarea unei evaluări globale a aproximativ 100 de medicamente care ar putea aduce beneficii pacienților cu demență. Analiza a inclus și tratamente concepute inițial pentru alte boli, dar care ar putea fi adaptate și utilizate în acest domeniu.

Comentând aceste informații la momentul publicării lor, directoarea Alzheimer’s Research UK, Sheona Scales, a subliniat că aproape o treime dintre medicamentele aflate în prezent în faza de dezvoltare sunt deja cunoscute și testate pentru alte afecțiuni. Printre exemplele considerate promițătoare se numără semaglutida, un medicament care este evaluat în prezent în studii clinice pe persoane cu deficiențe cognitive ușoare.

Potrivit acesteia, cercetarea în domeniul demenței se află într-un moment decisiv, pe măsură ce oamenii de știință înțeleg tot mai bine mecanismele bolilor care stau la baza acestei afecțiuni. Această evoluție deschide perspective reale pentru încetinirea progresiei bolii și, pe termen lung, pentru stoparea ei.

Anunțurile recente arată, totodată, că descoperirile teoretice pot fi transformate în soluții concrete, iar cercetătorii reușesc să valorifice noile cunoștințe în dezvoltarea unor tratamente potențial eficiente pentru una dintre cele mai dificile provocări medicale ale prezentului.