Second-hand. Sursa foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
Second-hand-ul nu mai este doar o opțiune pentru cei cu buget redus. În trecut, magazinele cu produse la mâna a doua erau asociate cu locații de cartier, cu produse de calitate discutabilă și mirosuri neplăcute, însă situația s-a schimbat radical. Deși platformele precum Temu și Shein au reușit să acapareze milioane de clienți, cei care apreciază piesele de lux nu ezită să cumpere din second-hand.
Românii, tot mai interesați de magazinele second-hand
Cumpărarea unui articol second-hand implică multă răbdare și atenție la detalii. Clienții trebuie să răscolească printre sute de haine pentru a găsi piesa potrivită, iar dimensiunea sau eventualele defecte pot reprezenta un dezavantaj. Totuși, unii antreprenori au transformat această pasiune într-o afacere, deschizând magazine vintage curate, cu selecții speciale și nișate, care atrag o clientelă fidelă.
„Eu sunt targetat pe segmentul de a coopta clienții care merg în mall. Încerc să atrag clienții middle și mă adresez celor de peste 25 de ani. Caut să atrag persoane care au un ban în buzunar, pentru că hainele pe care le vând eu sunt un pic mai scumpe față de media second-handurilor. Vând o experiență, nu vând doar un produs”, ne-a spus Mihai Diaconu, proprietarul unui magazin second-hand.
Magazin second-hand. Sursa foto: Freepik
Mai multe vânzări înainte de începerea anului școlar
În Capitală, magazinele cu hainele la mâna a doua nu au fost ocolite înainte de începerea anului școlar. Pentru a răspunde cerințelor clienților, comercianții s-au pregătit cu oferte speciale și au adus inclusiv piese noi.
„Sunt haine de calitate. Noi avem și haine noi cu etichetă, la un preț foarte bun. Sunt haine moderne și îți poți face un outfit frumos cu ele Sunt perioade în care vânzările merg mai bine. Am avut mai multe înainte de începerea școlii”, a explicat Ioana, proprietarului unui magazin second-hand de pe Șoseaua Ștefan cel Mare.
Tinerii sunt principalii promotori ai acestei tendințe, preocupați de impactul „fast fashion”-ului asupra mediului. Astfel, hainele second-hand au devenit o alegere care promovează sustenabilitatea și reflectă stilul personal.
„Este o tendință privind și la clienții noștri, care nu mai aleg hainele second-hand doar din motive financiare, ci și din motive etice, pentru protejarea mediului. Sunt conștienți, mai ales tinerii, de impactul asupra mediului. Pe de altă parte, caută produse unicat cu care să poată ieși în evidență”, arată Mădălina Corciu, reprezentanta unui lanț de magazine.
Situația în marile orașe
Având în vedere cererea crescută pentru astfel de produse, lanțurile de magazine second-hand și-au extins activitatea și în țară. Pentru fidelizarea clienților, aceștia vin cu oferte speciale și schimbă colecțiile des.
„Avem colecția pe cinci săptămâni. La începutul perioadei, prețurile sunt mai mari, iar clienții găsesc produse unicat de la branduri high-end, case de modă cu materiale deosebite și produse speciale, și atunci ei vin special pentru aceste piese. Spre sfârșitul celor cinci săptămâni, prețurile scad și vine o altă tipologie de clienți care caută produse mai ieftine”, a adăugat ea.
Există și zone în care magazinele la mâna a doua nu au vânzări pe măsura așteptărilor. Este cazul unui comerciant din Timișoara, care a decis să renunțe la afacere. Deși se află într-o zonă aglomerată a orașului, magazinul nu i-a adus profit.
„Sunt pe cale să închid. Am încercat toate variantele și nu merg vânzările. Probabil o să donez toată marfa”, a recunoscut proprietarul magazinului.
Vânzările de produse second-hand au crescut semnificativ în România în ultimii ani. Statisticile companiilor care raportează codul CAEN 4779 – comerț cu amănuntul al bunurilor de ocazie – confirmă această ascensiune. La nivel global, piața second-hand reprezintă deja 10% din industria modei, potrivit raportului ThredUp.
Specialiștii recomandă, indiferent de brand sau tipul articolului, să se spele hainele imediat după achiziție. Tendința din România urmează modelul din Occident, unde magazinele second-hand au devenit tot mai vizibile și influente în deciziile de consum.
„Eu sunt targetat pe segmentul de a coopta clienții care merg în mall. Încerc să atrag clienții middle și mă adresez celor de peste 25 de ani. Caut să atrag persoane care au un ban în buzunar, pentru că hainele pe care le vând eu sunt un pic mai scumpe față de media second-handurilor. Vând o experiență, nu vând doar un produs”, ne-a spus Mihai Diaconu, proprietarul unui magazin second-hand.
