Se scoate cărbune din mine private. Afacere profitabilă pentru complexe energetice falimentare

Se scoate cărbune din mine private. Afacere profitabilă pentru complexe energetice falimentare

Pe data de 11 martie 2021, un incident grav pe Marea Neagră, în largul coastelor româneşti, stârnea îngrijorare dar, totodată şi nedumeriri.

Cargoul Volgo Balt 179 care s-a scufundat la acea dată din cauza unei furtuni puternice pe mare, transporta cărbune din portul rusesc Rostov-pe-Don către portul Constanţa.

Ştirea a trezit îngrijorare pentru viaţa marinarilor de pe navă. Cargoul avea un echipaj format din 13 persoane, din care nu au fost salvate decât 10. Semnul de întrebare venea de la încărcătura pe care o avea nava. Cărbune. Pentru cine era adus în România?

Nu mai departe de februarie 2021, cu doar o lună înainte de naufragiu, 100 de ortaci s-au blocat în subteran, la Mina Lupeni din Valea Jiului.

Ne puteți urmări și pe Google News

Nu primiseră salariile, nici bonurile de masă, de câteva luni de zile.

Nu mai aveau ce să pună pe masă familiilor. Motivul pentru care nu fuseseră plătiţi era că beneificiarul căruia îi livrau cărbunele, Complexul Energetic Hunedoara, era în insolvenţă şi trebuia să facă rost de un plan de restructurare care să elimine cărbunele ca sursă de energie.

Cărbunele nu mai este necesar, pentru că poluează. UE are chiar un program de închidere totală a minelor de cărbune. La noi, acest program, de lichidare a exploatărilor de cărbune, a început în 2012 şi trebuie să se încheie anul acesta.

Numai că, în timp ce 100 de mineri se aflau blocaţi în subteran, sărăciţi de faptul că nu mai trebuie cărbunele pe care ei îl scot, în Portul Constanţa venea un cargou încărcat cu cărbune din import.

Pentru cine? Pentru cei care nu mai aveau nevoie de cărbunele scos de minerii din Valea Jiului?

Un primar îngrijorat de 20 de ani de soarta concetăţenilor săi În România, toate complexele energetice sunt pe butuci. Fie în insolvenţă, fie în reorganizare, fie în desfiinţare. Consecinţele sociale sunt majore. Omaneii rămân, efectiv, fără nicio sursă de venit, pentru că sunt zone din ţară unde se trăieşte exclusiv din minerit.

Comuna Cătunele, judeţul Gorj. Florinel Ţuilă este primar aici din anul 2000. Adică 2/3 din anii care au trecut de la Revoluţie. Desigur că în aceşti ani, a existat o alternanţă la guvernare. Alternanţă a existat şi în opţiunile politice ale primarului Florinel Ţuilă, care a fost ba pesedist, ba liberal, ba pedelist. Acum, la ultimile alegeri locale, s-a culcat seara liberal şi s-a trezit dimineaţa pesedist şi a mai câştigat un mandat.

Veţi spune că nu contează partidul, ci omul. Iar Florian Ţuilă poate fi un bun gospodar, care are grijă de cele aproape 2000 de suflete, cât numără comuna pe care o păstoreşte. Aparent, aşa şi este.

„Aproape 60 la sută din localitate este afectată de lucrările miniere. Suntem afectaţi de lucrările miniere şi vom fi şi mai afectaţi de închiderea lor. În câţiva ani, mai multe cariere îşi vor termina resursele şi îşi vor închide porţile. Primele vor fi Peşteana şi Lupoaia. În cel mult 8 ani, patru cariere se vor închide şi mulţi angajaţi vor fi redistribuiţi prin alte zone.” – a declarat primarul pentru un post local de radio.

Grija aceasta a lui Florian Ţuilă pentru viitorul concetăţenilor săi, care vor rămâne fără locuri de muncă din cauza închiderii carierelor de cărbune, este totuşi în contradicţie cu ceea ce spunea acum câteva luni de zile în campania electorală pentru locale, în care promitea locuri de muncă pentru aceeaşi concetăţeni, la Complexul Energetic Oltenia, care este pe ducă: „Vor fi nevoiţi să facă angajări la Complexul Oltenia, pentru că există deficit de personal. Eu am anunţat public că se fac angajări, pentru ca să fie transparenţă.”

A fost contrazis de Nicu Bunoaica, liderul Sindicatului Solidaritatea 2013, din cadrul complexului, care a declarat sec: „Nu se fac angajări. Dar propagandă electorală se face la greu”.

Cu sau fără propaganda cu promisiunea locurilor de muncă, Florinel Ţuilă a mai câştigat un mandat. De astă dată din partea PSD, care l-a iertat că data trecută l-a susţinut pe un liberal. Florinel Ţuilă a ales bine partidul şi de astă dată, pentru că majoritatea consilierilor sunt de la PSD. Restul - câte un speriat de la alte partide, unele dintre ele care nici măcar nu au mai făcut pragul ca să intre în Parlament. Aşa că orice hotărâre de consiliu local, trece fluierând dacă iniţiativa vine de la primar.

Şi totuşi există cărbune, şi totuşi există profit

Ceea ce a uitat să spună primarul Florinel Ţuilă concetăţenilor săi, de a căror soartă era îngrijorat că vor rămîne fără locuri de muncă, a fost că fratele său, Paul Constantin Ţuilă, este un prosper om de afaceri cătunean. Capitalist local. Unic acţionar al firmei SC KAUFOF SRL. Firmă care se ocupă fix cu exploatarea cărbunelui în una dintre carierele din comuna Cătunele.

În 2006, firma a defrişat 8 hectare de pădure, cu obligaţia ca pe măsură ce înaintează exploatarea, să le împădurească la loc. Numai că din 8 hectare, omul de afaceri Ţuilă nu a împădurit decât două. Fapt, de altfel, constat într-un act oficial şi de fratele său, primarul Ţuilă.

În anul 2012, firma cu un singur acţionar – fratele primarului! - a depus din nou la Agenţia Pentru Protecţia Mediului din Gorj o solicitare pentru aviz de mediu pentru extinderea carierei de exploatare a lignitului Valea Mănăstirii şi scoaterea ei din circuitul productiv. Cum să se facă această extindere? Prin defrişarea pădurii, care este absolut necesară, pentru că exploatarea nu se poate extinde în alt loc.

Perimetrul minier care trebuia atacat se afla fix în zona forestieră. Dar cum spuneam, asta se întâmpla în 2012, când primar era pedelistul Florinel Ţuiu, convertit azi înapoi la pesedism. Şi pentru că la putere, în acea vreme era PDL-ul, desigur că a şi obţinut avizul de mediu. Motivarea acestui aviz este uşor hazlie: pădurea trebuie tăiată pentru că sub ea se află cărbune, cărbune care trebuie exploatat. De firma fratelui primarului, am adăuga noi. Suprafaţa de pădure care trebuia pusă la pământ este de mai mult de 7 hectare, adică aproape jumătate din suprafaţa împădurită din împrejurimi.

Primarul Ţuilă, oscilând cu îngrijorarea pentru concetăţeni, între cât de curat este aerul pe care îl respiră şi unde ar putea munci, a decis că mai bine pentru ei este să muncească în cariera fratelui lui. Aşa că nu a contestat deloc decizia Agenţiei de Mediu din Gorj. Omul de afaceri Ţuilă, fratele, a putut trece la următorul pas. A cumpărat pe bani puţini pădurea de la cetăţenii care o aveau în proprietate. Şi a început defrişarea masivă. Într-un judeţ în care nu s-a alocat nici un leu pentru împăduriri.

Legătura comunei Cătunele cu marea

Pe raza comunei Cătunele, judeţul Gorj, mai există alte trei cariere de cărbune inferior, deci extrem de poluant dacă este folosit, alături de cea a fratelui primarului comunei. Toate, foarte prospere. După cum arată şi faptul că vor să se extindă. Ba chiar se deschid altele noi. Care este legătura Gorjului cu naufragiul de pe mare a cargoului ucrainean? Le uneşte o întrebare. Pentru cine este importat şi, respectiv, exploatat în cariere cărbunele, dacă minele din Valea Jiului sunt închise rând pe rând pentru că nu mai există cerere de cărbune iar UE vrea să elimine total această sursă de energie în următorii ani?