Sursa foto: Arhiva EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Noul mecanism ar putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026 și va diferenția între proprietățile din București, orașe și comune
Premierul Ilie Bolojan a declarat că impozitul pe proprietate ar trebui recalculat astfel încât să reflecte cât mai corect valoarea de piață a imobilului, în funcție de mai mulți factori precum suprafața, localizarea și rangul localității în care se află bunul imobil.
Potrivit premierului, modificările ar urma să fie implementate începând cu 1 ianuarie 2026, iar un pachet legislativ complet va fi prezentat până la 1 septembrie 2025, pentru ca autoritățile locale să poată pregăti aplicarea acestuia.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă susținute vineri, când premierul a fost întrebat despre modificările care vizează sistemul de impozitare a proprietăților.
Cartier București. Sursa foto: Dreamstime.com
Ilie Bolojan: „Valoarea impozitului trebuie să reflecte valoarea reală de piață”
Premierul a subliniat că, în prezent, sistemul de calcul al impozitelor pe proprietate nu este suficient de precis și nu reflectă întotdeauna diferențele de valoare între diverse tipuri de imobile, în funcție de amplasare.
„În ceea ce priveşte impozitele pe proprietate, calculul acestora va fi stabilit pe baza dialogului cu autorităţile publice locale în aşa fel încât să reflecte cât mai cu acurateţe valoarea proprietăţii”, a afirmat Ilie Bolojan.
El a precizat că valoarea unui imobil este influențată de mai mulți factori, printre care se numără:
-
suprafața proprietății;
-
localizarea acesteia într-un anumit cartier sau zonă;
-
rangul localității (București, reședință de județ, oraș mic sau comună);
-
distanța față de centrele urbane;
-
datele din ghidurile notariale și evaluările realizate de primării.
„Această valoare a proprietăţii, în mod evident, este dată de suprafaţa acesteia şi de localizarea într-o anumită zonă a unei localităţi, de rangul localităţii – este într-o reşedinţă de judeţ, este într-o comună la 80 de kilometri. Toţi aceşti indicatori vor fi analizaţi și, în funcție de ghidul notarilor sau de evaluările pe care le vor face primăriile, vor fi stabilite mecanismele de impozitare, procente din valoarea care se calculează, în aşa fel încât acestea să reflecte valoarea de piaţă”, a explicat Bolojan.
Impozitul pe proprietate, diferențiat în funcție de localitate
Modelul propus de Executiv implică o ierarhizare clară a impozitelor, în funcție de amplasarea imobilului. Astfel, pentru o proprietate situată în București, impozitul ar urma să fie mai ridicat decât pentru un imobil similar aflat într-o reședință de județ, iar acesta, la rândul său, mai mare decât într-un oraș mic sau o comună.
„Asta ar presupune, spre exemplu, că pentru un imobil din Bucureşti ar trebui să se plătească un impozit puţin mai mare decât unul dintr-un alt oraş reşedinţă de judeţ. În acea reşedinţă, puţin mai mare decât a unui orăşel mai mic. Şi, bineînţeles, acolo puţin mai mare decât dintr-o comună. Trebuie să reflecte această valoare de piaţă”, a explicat premierul.
Imobiliare. Sursa foto Arhiva EVZ
Pachetul legislativ va fi anunțat până la 1 septembrie
Ilie Bolojan a precizat că noul mecanism de calcul al impozitelor urmează să fie inclus într-un pachet legislativ care va fi definitivat și prezentat public până la data de 1 septembrie 2025. Acest calendar are rolul de a oferi autorităților locale timpul necesar pentru pregătirea modificărilor, realizarea evaluărilor și adaptarea sistemelor informatice.
„Va fi un pachet pe care ne-am asumat că îl vom pune în practică şi îl vom anunţa până la data de 1 septembrie, în aşa fel încât primăriile, autorităţile locale care îl vor gestiona – acest impozit va fi venit la bugetul local – să îl poată pregăti, să-şi poată face calculele, evaluările, analizele şi să poată fi pus în practică de la 1 ianuarie anul viitor”, a declarat Bolojan.
Obiectiv: creșterea autonomiei financiare a autorităților locale
Potrivit declarațiilor premierului, acest demers face parte dintr-o strategie mai amplă de consolidare a autonomiei financiare a administrațiilor locale.
Prin corelarea impozitului pe proprietate cu valoarea de piață a imobilelor și prin transferul integral al veniturilor rezultate către bugetele locale, primăriile vor avea, teoretic, la dispoziție mai multe resurse pentru investiții publice, întreținerea infrastructurii și oferirea de servicii comunitare.
Reforma vizează și reducerea discrepanțelor actuale dintre contribuabili care dețin proprietăți în zone cu valori semnificativ diferite, dar care plătesc impozite similare din cauza formulelor generale de calcul.
