Printr-o utilizare eficientă a banilor, am putea avea școli și grădinițe la standarde europene. Asta ar putea să se întâmple în maximum patru ani, potrivit liberalilor. Ei susțin că sursele de finanțare pentru reabilitarea și modernizarea infrastructurii școlare din România, precum și pentru dotarea sălilor de clasă “s-au înmulțit”.

A fi sau a nu fi bani?

”Niciodată, în ultimii 30 de ani, nu au existat atâtea oportunităţi de finanţare pentru reabilitarea infrastructurii şcolare şi pentru dezvoltarea sistemului de învăţământ, aşa cum am reuşit să obţinem pentru anul acesta şi pentru anii următori. De pildă, prin efortul preşedintelui României şi al Guvernului PNL vom avea nu mai puţin de 3,7 miliarde de euro la dispoziţie, bani alocaţi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pentru şcoli sigure, curate, cu dotări moderne şi laboratoare, pentru reţea de şcoli verzi, eficiente energetic”, a spus liberalul Ioan Balan. Problema care se pune este, însă, dacă România va primi aprobarea PNRR. 

În urmă cu o lună, Ministerul Finanţelor a semnat un acord de împrumut cu Banca Mondială, în valoare de 100 de milioane de euro, pentru susţinerea proiectului ”Școli mai sigure, incluzive şi sustenabile”, potrivit parlamentarului. “Să nu uităm faptul că în perioada de programare financiară europeană 2021-2027, România va avea la dispoziţie alte miliarde de euro în cadrul Programului Operaţional Educaţie şi Ocupare”, a declarat Ioan Balan. 

Pentru investiţii în infrastructura şcolară, Guvernul alocă din banii naţionali, de la bugetul de stat, sume tot mai mari de la un an la altul: “dovadă stă faptul că, în anul 2020, în plină criză sanitară şi economică, Guvernul a alocat sume consistente pentru reabilitarea spaţiilor sanitare din 376 de unităţi de învăţământ, cele mai multe fiind în zona Moldovei”, potrivit sursei citate.

Bani pentru educație – promisiuni în vânt

Aşadar, dacă în anii trecuţi “miile de şcoli fără toalete salubre, fără dotări, fără încălzire şi apă curentă puteau fi puse pe seama dispreţului pe care PSD l-a avut pentru sistemul naţional de educaţie, acum lipsa banilor nu mai poate fi invocată de niciun responsabil din domeniu, fie că este vorba despre inspector şcolar, primar sau director de unitate de învăţământ”, a spus demnitarul liberal. Potrivit acestuia, “banii sunt suficienţi şi trebuie cheltuiţi cu maximă responsabilitate, astfel încât să lase în urmă lucrări de calitate, şcoli curate şi dotate la nivelul secolului în care trăim”. 

Liberalii susțin că efortul major trebuie orientat către şcolile rurale, acolo unde șansele copiilor sunt mult mai reduse, iar “şcolile sperie (elevii – n.r.) prin înfăţişarea şi dotările lor”. Demnitarul Ioan Balan “crede cu toată forţa” că dacă se va fructifica această oportunitate uriaşă, în cel mult patru ani vom avea o reţea şcolară la fel de bine pusă la punct ca cea pe care o vedem în statele dezvoltate. “Însă, ca să ajungem la acest rezultat, directori de şcoli, primari, inspectori şcolari şi chiar părinţi trebuie să se implice şi să nu mai permită niciun moment de amânare pentru realizarea unor investiţii de calitate”.

În buzunarele cui ajung însă, banii promiși? Fiindcă exemplul situației unităților școlare din județul Cluj în ceea ce privește investițiile în infrastructura școlară arată o discrepanță majoră între promisiunile electorale și ceea ce se execută de fapt. 

50% dintre primăriile clujene nu au alocat bani pentru investiții

În județul Cluj, în anul 2019 constatăm că 30 (41%) dintre primării nu au alocat deloc fonduri pentru investiții, iar anul trecut numărul primăriilor reticente la a investi în educație a crescut, astfel încât 37 (50%) dintre primării nu au alocat sume de bani din bugetele locale pentru astfel de cheltuieli, potrivit unui raport alternativ (Școli Curate) privind starea educației în județul Cluj. Probabil școlile aveau deja o infrastructură modernă și în trend cu noile schimbări tehnologice.

Pe raza județului Cluj, pentru anul 2019, media sumelor alocate pentru investiții și reparații a fost de 1, 15 milioane de lei, suma totală pe județ fiind de 75 de milioane de lei. Media sumelor alocate pentru anul 2020 a fost de 2 milioane de lei, iar suma totală a avut valoarea a 133 milioane lei.

Doar 42% dintre sumele alocate la începutul anului 2019 au fost executate pentru categoria de cheltuieli legate de investiții până la finalul anului, adică 31, 6 milioane lei. Acest indicator ne confirmă faptul că în momentul de față, banii pentru educație rămân doar niște promisiuni electorale și nu ajung să se transpună cu adevărat în acțiuni și  măsuri concrete pentru îmbunătățirea infrastructurii școlare.

Execuții de 0 lei în infrastructura școlară clujeană!

O serie de cazuri excepționale direcționează eforturile spre a îndrepta aceste grave încălcări ale legii educației. De exemplu, primăria Săcuieu, care în anul 2019 a alocat suma de 1.792.836 lei pentru fondul de investiții, la finalul anului a declarat că a executat 488,242 lei! Altfel spus, primăria Săcuieu a cheltuit 27% din cât și-a propus la început de an. Idem și la Gilău.

Alte diferențe semnificative între sumele alocate și execuțiile raportate la final de an sunt în cazul următoarelor primării: Izvorul Crișului 34%, Florești 40%, Gherla 41%, Cluj-Napoca 46%, Iclod 47%, Fizeșu Gherlii 49%, Câțcău 52%, Dej 62%.

Motivele acestor raportări? Nu mai era nevoie de fonduri pentru investiții sau administrațiile locale și-au schimbat interesele electorale pe parcursul anului? 

Mai gravă decât cazurile menționate mai sus se prezintă situația primăriei Bobâlna, care în 2019 a alocat suma de 107.800 lei cheltuieli pentru investiții, iar la finalul anului raportează că a executat 0 lei!