Publicul obișnuit să descopere talente doar în concursuri muzicale televizate a dat uitării un talent nemuritor: scriitura. Pe adresa redacției am primit adesea texte umoristice pe diverse teme mondene. Am decis să descoperim în fața dumneavoastră cele mai bune satire, cele care iau minimum trei de „DA!” din partea redacției, texte care ar fi păcat să se piardă pe pereții site-urilor de socializare.

Și dumneavoastră vă puteți vedea scrisul în print, dacă ne trimiteți textele pe adresa de e-mail sandra.salagean@evzgroup.ro sau pe adresa redacției: Romexpo (intrarea B), Pavilionul G4, bd. Mărăști nr. 65-67, sector 1, cod 011465, București.

Dialog între Tudor Barbu și Virgil Ianțu, doi talentați realizatori TV

​Ianțu: Băi, Tudore, tu ești mai bătrân ca mine... poți să-mi spui și mie ce înseamnă vorba asta „dumneavoastră”?

Barbu: Băi, Ianțule, în primul rând că nu-i frumos să-i spui cuiva că-i bătrân... nu-i politicos!

Ianțu: Da’ cum vrei să-ți spun? Barbu: Persoană mai în vârstă... E mult mai corect!

Ianțu: Am înțeles! Băi, Tudore, ești mai în vârstă ca mine... spune-mi și mie censeamnă cuvântul „dumneavoastră”?

Barbu: De unde vrei să știu, băi, Ianțule? Nu face parte din vocabularul meu...

Ianțu: Eu am citit în Dicționarul Limbii Române că ar fi vorba de un pronume personal de politețe pentrupersoana a doua...

Barbu: Pronume de politețe? Ce-i aia, de politețe?

Ianțu: Păi nu mi-ai spus chiar tu să nu-ți spun „bătrân”, că nu-i politicos?!

Barbu: Politicos e una și pronumele ăsta de politețe e alta... Pe mine nu mă interesează decât prenumele omului: Ion, Vasile, Maria, Paraschiva... De altfel, la școală, la declinare, am învățat că pronumele personal la nominativ face: eu, tu, el, noi, voi, ei... și la dativ: mie, ție, lui, nouă, vouă, lor...

Ianțu: Și „dumneavoastră” unde e?

Barbu: Păi, ziceai că-i pronume de politețe...

Ianțu: Și ce facem cu el...

Barbu: Îl lăsăm la o parte, că-i prea lung... Nu-ți dai seama, e-o diferență de zece litere între „dumneavoastră” și „ție”... și chiar unsprezece litere între „dumneavoastră” și „tu”...

Ianțu: Da, dar vezi că interlocutorii noștri ni se adresează cu astfel de pronume... Dacă nu cu dumneavoastră, măcar cu dumneata...

Barbu: Probabil că ei au mai mult timp... noi trebuie să fim cât mai scurți în exprimare, că ne presează publicitatea... Și fără publicitate murim... Și eu și... dumneavoastră, băi, Ianțule!

Text trimis de cititorul EVZ, Ion Pribeagu