FBI riscă o investigație amplă privind deciziile din ultimele cinci luni ale directorului James Comey, legate de candidata democrată Hillary Clinton.

În luna iulie, el a retras toate acuzațiile penale la adresa ei. Apoi, pe 28 octombrie, Comey a anunțat o redeschidere a anchetei, ca urmare a unor noi indicii găsite în cele 650.000 de e-mail-uri în laptop-ul folosit de mâna dreaptă a lui Clinton, Huma Abedin și soțul acesteia, de care, între timp s-a separat, fostul congresmen Anthony Wiener.

Apoi, duminică, cu numai două zile înainte de alegeri, șeful FBI a aruncat a doua bombă, anunțând că nu a rămas la judecata din iulie, de a nu o pune sub acuzare pe Clinton.

Ca urmare a celor trei decizii care se bat cap în cap, șeful FBI și adjuncții săi riscă o amplă anchetă în cadrul Congresului, pentru ca parlamentarii să înțeleagă ce s-a întâmplat.

În ultimii cinci ani, Biroul Federal, care în mod normal își derulează activitatea într-o discreție deplină, a devenit o adevărată sursă de scurgeri de informații, ca urmare a disputelor interne, care au aprins și mai mult cea mai agitată campanie electorală din toate timpurile.

În recut, anchetele privind serviciile secrete americane erau desfășurate de comisii bipartizane. Astăzi, însă, va fi aproape cu neputință ca investigația asupra FBI să depășească partizanatul politic și să ajungă la concluzii acceptate și de republicani și de democrați.

Debka consideră că situația de acum seamănă cu cazul lui Aldrich Ames, care a fost agent dublu, atât pentru ruși cât și pentru CIA, până a fost prins în 1994. Atunci senatorul Daniel Patrick Moynihan a susținut că de vreme ce este imposibil să pătrunzi în profunzimea secretelor care înconjoară activitatea agențiilor de informații, singurul mod de a le curăța în urma unor astfel de scandaluri este de a le închide definitiv și a le dezmembra.

Soluția lui Moynihan este inaplicabilă astăzi. Nimeni nu și-a propus (până acum) închiderea FBI și construirea unuia nou.

În acest moment, două lucruri sunt clare, susține Debka:

1- Investigația federală asupra trecutului lui Hillary, în legătură cu e-mail-urile ei și cu finanțările Fundației Clinton, vor continua și după 8 noiembrie;

2 – FBI este sfârtecat de războaie interne; unele, dar nu toate, sunt legate de cazul Clinton. Acest lucru a fost dovedit de trei apariții publice ale lui Comey în ultimele cinci luni.

Ar fi o greșeală să îl acuzi pe Comey că o protejează pe Clinton, așa cum a făcut-o Trump, după ultima decizie a șefului FBI de a o exonera pe candidata democrată.

Ceea ce Comey s-a străduit să facă, susțin experții în intelligence ai Debka, a fost să acopere luptele intestine între diversi „baroni” din FBI, dar, în același timp să-și păstreze nepătată propria reputație politică, de ins nepartizan politic.

Experții Debka, invocând alte cazuri de lupte intestine din serviciile secrete (inclusiv serviciul israelian interh Shin Bet), susțin însă că nu există nici o șansă pentru Comey să scape nepătat.

Și în cazul în care alegerile sunt câștigate de Clinton și în cel în care ar câștiga Trump, Comey va fi schimbat. Însă luptele intestine între taberele din interiorul FBI vor continua. Afectând direct eficiența Biroului în lupta anti-teroristă.