Donald Trump. Sursa foto: x.com
Din cuprinsul articolului
România se numără printre țările Uniunii Europene care au presat Comisia Europeană să accepte termenii comerciali impuși de administrația Trump înainte de semnarea acordului cu Statele Unite, susține profesorul de științe politice Sergiu Mișcoiu.
România, printre țările care a presat CE
Acordul comercial finalizat recent între UE și SUA a fost marcat de două aspecte esențiale: teama puternică a statelor europene de a rămâne vulnerabile în fața unei potențiale amenințări militare din partea Rusiei și intervenția abruptă a președintelui american Donald Trump, care a modificat negocierile în ultimele zile, susține expertul.
Comisia Europeana. Sursă foto: Facebook
Sergiu Mișcoiu, cadru didactic la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și director al Centrului de Cooperări Internaționale din aceeași instituție, spune că situația reflectă poziția fragilă a UE din punct de vedere militar, care limitează capacitatea Europei de a negocia pe picior de egalitate cu SUA.
„Toate elementele care fac din Europa, în continuare, un colos geopolitic mai slab din punct de vedere militar au generat această stare de vulnerabilitate în negocierile cu Statele Unite ale Americii“, explică profesorul.
Negocierile au fost complicate
Negocierile au fost complicate de faptul că fiecare stat membru avea interese diferite, iar presiunile din interiorul UE au creat o „polifonie“ dificil de armonizat. În timp ce Franța a susținut o negociere dură, țările din Europa de Est, inclusiv România, au preferat să accepte condițiile americane pentru a nu risca o retragere a SUA de pe continent, ceea ce le-ar fi lăsat expuse militar.
UE. Sursa foto: Pixabay
Profesorul Mișcoiu mai atrage atenția că Rusia este profund nemulțumită de acest acord, încercând să-l blocheze pe toate căile, deoarece vede o reîntărire a alianței transatlantice.
În plus, a apărut o schimbare de paradigmă în geopolitică: „E interesant că, de unde SUA erau principalul promotor al globalizării şi Uniunea Europeană încerca să se protejeze, acum avem mai degrabă o axă inversă. Europa încearcă să se deschidă pentru a folosi oportunităţile globale, iar SUA se închide.“
În opinia sa, pentru ca Uniunea Europeană să-și depășească vulnerabilitățile și să devină un actor geopolitic puternic, este necesară o reformă profundă care să ducă la o confederație europeană, cu un centru puternic și mai puțină putere a statelor membre.
„Uniunea Europeană ar fi mult mai puternică dacă s-ar transforma într-o confederaţie. Proiectul european va fi suma vulnerabilităţilor statelor membre crescută exponential, dacă rămâne la nivelul actual. Singura soluţie reală rămâne confederalizarea Europei“, afirmă Mișcoiu.
Europa, pusă la zid
Întrebat despre motivul pentru care UE a acceptat condițiile impuse, expertul subliniază că nu doar economia a contat, ci mai ales securitatea: „Europa a fost pusă cu spatele la zid. În faţa posibilităţii ca SUA să se retragă din Europa, statele din Est au cerut Comisiei Europene să accepte condiţiile americane, din teama să nu fie lăsate singure în faţa unei agresiuni militare ruseşti.“
De asemenea, profesorul subliniază caracterul imprevizibil și adesea irational al politicii lui Trump: „Poziţiile lui Trump sunt de foarte multe ori departe de ceea ce ne-am putea aştepta din perspectiva unei alegeri strict raţionale, scopul fiind acela de a arăta publicului american cine este, de fapt, liderul.“
Despre impactul acordului asupra securității europene, Mișcoiu este precaut: deși înțelegerea comercială poate stimula interesul SUA de a sprijini Europa, deciziile lui Trump sunt influențate și de starea relațiilor cu adversari geopolitici precum Rusia sau China.
„Degradarea din ultima vreme a relaţiilor dintre Trump şi Puţin [...] duce în mod limpede la o reapropiere mecanică a lui Trump de Europa”, a mai spus profesorul pentru News.
Pe fondul nemulțumirii unor state membre puternice, precum Franța sau Ungaria, care critică deschis acordul, expertul spune că există riscul ca ratificarea lui să fie blocată, punând sub semnul întrebării viitorul acestei înțelegeri.
În final, profesorul Mișcoiu atrage atenția asupra riscurilor geopolitice la adresa UE și România: „Dacă nu se vor lua măsuri urgente, UE va fi măturată de taifunul geopolitic care se va crea în următorii ani.“
