Majorarea salariilor de bază în sistemul bugetar se va realiza în cea mai mare parte prin introducerea în aceste salarii a sporurilor existente, a declarat ieri, pentru „Evenimentul zilei”, ministrul muncii, Marian Sârbu.

El a precizat că guvernul nu a discutat nicio clipă despre coeficienţii de ierarhizare din grila de salarizare, care, potrivit informaţiilor apărute în presă, ar urma să scadă cu circa 40% faţă de variantele analizate iniţial (de 8,85/ 6,5/3,8 salarii minime pe economie).

Coeficienţii se aplică la fiecare grilă de ierarhizare a funcţiilor. „A fost o dezbatere generală, asupra principiilor. Ministerele urmează să-şi exprime punctele de vedere, iar Finanţele să facă o analiză a sustenabilităţii aplicării acestei legi. Nu se puteau reduce coeficienţii, pentru că nu au fost niciodată stabiliţi. Importantă este evaluarea financiară, care va determina şi coeficienţii finali”, a spus ministrul.

Surse sindicale ne-au declarat că toată discuţia pe legea salarizării, din şedinţa de miercuri, a durat zece minute. Opt minute a vorbit Marian Sârbu, care a precizat că, dacă s-ar fi menţinut grila de la 1 la 8 (în care 1 este salariul minim pe economie, de 600 lei), ar trebui dislocate resurse financiare uriaşe.

Boc: salariile nu scad

Premierul Emil Boc a declarat ieri, citat de Mediafax, că, prin legea unică de salarizare, unele salarii aflate „la baza piramidei” vor creşte, altele, care se află „în vârful piramidei”, vor fi încetinite ca şi creştere sau chiar îngheţate pentru o perioadă de timp. „În legătură cu afirmaţia că scad salariile cu 30%, cu 40%, guvernul nu a discutat aşa ceva”, a susţinut Boc.

La rândul său, secretarul de stat din Ministerul Muncii, Valentin Mocanu, ne-a declarat că indicii de 3,8/6,5/8,85 au apărut ca medii ale propunerilor de majorări făcute de fiecare minister în parte, iar în această marjă ar fi intrat circa 86% dintre bugetari.
 
„Fiecare minister a venit cu propunerile sale de grilă şi am făcut o medie aritmetică a acestor propuneri, ajungând la acei coeficienţi Nu s-a făcut nicio evaluare pe această grilă”, a explicat Mocanu.

Grila, o „proiecţie ideală”

Potrivit acestuia, în limita acestor coeficienţi, fondul de salarii din sistemul bugetar ar fi trebuit să crească cu 70-75%, în condiţiile în care salariul minim rămânea la 600 de lei. „Am vrut să vadă ei singuri (ministerele – n.r.) că nu este sustenabil ce au propus. În Ministerul Muncii am făcut o reaşezare a acestui calup, care să fie aplicabil”, a completat Valentin Mocanu.
 
El nu a putut să precizeze care sunt indicii propuşi acum. Oficialul Ministerului Muncii a explicat totuşi că grila de salarizare reprezintă „o proiecţie ideală, într-un orizont de timp acceptabil”. „O comisie formată din specialişti ai Ministerului Muncii, ai Finanţelor şi ai Comisiei Naţionale de Prognoză se va întruni anual şi, în funcţie de sumele de la buget, vom stabili suma ce va fi alocată cheltuielilor salariale în anul următor, către ce categorie de salariaţi şi până la ce nivel de majorare”, a spus Mocanu.

Acesta a confirmat că „aceşti coeficienţi includ, în cea mai mare parte, sporurile existente acum”, dându-le exemplu pe cele de vechime sau de confidenţialitate. Salariul de bază va creşte şi pe baza vechimii. „Există două axe – una pe verticală, care ţine cont de profesii, iar pe orizontală vor fi şase trepte de salarizare, care ţin cont de vechimea în activitate şi de sporurile actuale de 5-20%”, a punctat Mocanu.

GRILĂ

Bani mai mulţi pentru magistraţi

Propunerile făcute până acum în privinţa magistraţilor îi plasează pe aceştia în grila de ierarhizare între 10 şi 15, adică salariile lor ar fi între 6.000 şi 9.000 de lei, potrivit ministrului muncii, Marian Sârbu.

De asemenea, profesorul de liceu de liceu gradul II ar putea avea un coeficient de ierarhizare cuprins între 3,05 şi 4 pentru debutanţi şi va putea ajunge la aproape 6, pentru vechime maximă.
 
Ministrul sănătăţii, Ion Bazac, a declarat că grila de salarizare pentru sectorul sănătate este satisfăcătoare şi că, în forma actuală, permite o majorare cu 60% a salariului medicului primar, care ar putea ajunge la 5.800 de lei.

Salariul de merit, sporul de vechime şi cel de prevenţie, precum şi primele de stabilitate vor fi incluse în salariul de bază al bugetarilor din domeniul sănătăţii, iar sporurile specifice de condiţii vătămătoare şi de încordare psihică vor fi separate, potrivit proiectului legii unice.

Guvernul are obligaţia, prin acordul încheiat cu FMI, ca în trei ani toate sporurile acordate să nu depăşească 30 la sută din salariul de bază. Cel mai mare salariu prevăzut în grilă nu va fi mai mare de 15 ori faţă de cel minim.