Sursa: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova. Mai multe state europene au permis angajatorilor să reducă săptămâna de muncă la patru zile, iar altele încă analizează această opțiune. În Republica Moldova, însă, Guvernul nu intenționează să reglementeze sau să impună un asemenea model. Potrivit ministrului Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, ceea ce contează este productivitatea angajaților, nu timpul petrecut de aceștia la locul de muncă.
„Suntem într-o economie care este bazată pe servicii, pe tehnologii informaționale. Acest lucru înseamnă că unitatea de măsură privind timpul petrecut de cineva la locul de muncă este mai puțin relevantă. Ceea ce este relevant e ca salariații să fie productivi. Dacă anumiți agenți economici doresc să-și organizeze timpul având patru zile de muncă pe săptămână, pot s-o facă. Este mai importantă productivitatea colegilor mei din echipă decât timpul petrecut la muncă. Guvernul nu va reglementa și nu va impune angajatorilor din Republica Moldova un model legat de stabilirea a patru zile de muncă pe săptămână”, a declarat ministrul Buzu pentru Radio Moldova.
Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu. Sursa foto: MMPS
Codul muncii permite flexibilitate
El a mai adăugat că, în prezent, legislația permite companiilor private să-și organizeze munca în acest mod, cu o singură condiție. Respectarea drepturilor salariale ale angajaților. Mai exact, Codul muncii nu interzice companiilor să aplice o durată redusă a săptămânii de lucru, important este ca ziua de muncă să nu depășească zece ore.
Belgia, Portugalia, Marea Britanie, exemple de succes
Menționăm că prima țară din Europa care a legiferat trecerea la săptămâna redusă de lucru a fost Belgia, în 2022. Atunci salariații au primit dreptul de a munci patru zile pe săptămână, cu același volum de muncă și fără diminuarea salariului. Autoritățile își exprimaseră atunci speranța că această schimbare va flexibiliza piața rigidă a muncii din Belgia. De asemenea le va permite oamenilor să îmbine mai ușor viața de familie cu cea profesională.
Sursa foto: Pixabay
Modelul a fost testat și în Portugalia, iar unul similar este implementat cu succes în Marea Britanie de câțiva ani. Peste 200 de companii au aderat până acum la această idee, fără a opera reduceri salariale, schimbând modul în care muncesc britanicii. În primăvara anului trecut, și Franța a început testarea săptămânii de lucru de patru zile în ministere și administrații locale.
Totodată, după un an de negocieri, guvernul spaniol a dat undă verde reducerii săptămânii de lucru de la 40 la 37,5 ore. Aplicabilă pentru circa 12 milioane de angajați din sectorul privat. Anul trecut, guvernul polonez și-a anunțat intenția de a modifica Codul muncii pentru a reduce timpul de lucru, fie prin introducerea săptămânii de patru zile, fie a zilei de muncă de șapte ore, până în 2027.
Codul Muncii. Sursa foto: Pixabay
Beneficii pentru unii, provocări pentru alții
În România, doar patru din zece companii ar accepta un asemenea program, potrivit studiilor sociologice realizate în ultimii ani.
Statele care au adoptat acest model afirmă că angajații se simt mai odihniți și mai puțin stresați. Acest lucru contribuie la o productivitate crescută și la un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată.
Totuși, perspectiva unei săptămâni reduse nu este avantajoasă pentru toți angajații. De exemplu, cei cu normă întreagă ar trebui să-și prelungească ziua de muncă pentru a acoperi același volum de sarcini în patru zile. Alții, precum cei care lucrează în ture, nu au posibilitatea de a-și flexibiliza programul.
