Croația condiționează ratificarea unui acord de aderare la NATO a Finlandei și Suediei de modificarea legii electorale din Bosnia-Herțegovina. Președintele croat Zoran Milanovic susține că parlamentul țării sale nu va aproba nici un act care să ratifice aderarea celor două țări nordice la NATO, până la modificarea actului respectiv.

Parlamentul croat „nu trebuie să ratifice aderarea niciunui stat la NATO” până când nu va fi modificată legea electorală din Bosnia – Herțegovina. Declarația îi aparține președintelui Croației, Zoran Milanovic și a fost preluată de agenția croată HINA.

În opinia sa, aderarea Finlandei şi Suediei poate fi discutată, dar este „o aventură foarte periculoasă”, a apreciat el. Mai mult, Milanovic a apreciat procedura de aderare a celor două state la NATO drept un „șarlatanism foarte periculos”.

„Din partea mea, să le lăsăm să se alăture NATO... dar, până când problema legii electorale în Bosnia-Herţegovina nu va fi rezolvată, până când americanii, englezii, germanii, dacă pot şi vor, nu îi forţează (pe oficialii bosniaci) să modifice legea electorală în următoarele şase luni şi le dau croaţilor drepturile lor fundamentale, Saborul (parlamentul croat, n.red.) nu trebuie să ratifice aderarea nimănui la NATO”, a afirmat Milanovic.

Declarația lui Milanovic, prin care condiționează susținerea, de către parlamentul croat, a aderării Finlandei și Suediei la NATO, de presiunile pe care statele occidentale ar trebui să le facă asupra Bosniei- Herțegovina, sună a șantaj.

Șantaj în interiorul NATO

Președintele croat a adăugat că „suntem într-o situaţie teribilă” pentru că Bulgaria şi România nu pot intra în spaţiul Schengen, Macedonia de Nord şi Albania nu pot începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană, iar Kosovo nu a fost recunoscut, în vreme ce Finlanda „se poate alătura NATO peste noapte”.

„Noi cerem doar ca Finlanda şi Suedia să le spună americanilor să rezolve această problemă. În opinia mea, este în interesul naţional vital al statului croat, al naţiunii şi poporului croat ca Bosnia şi Herţegovina să fie un stat funcţional”, a insistat președintele croat.

Milanovic a mai spus că a ridicat această problemă în discuţiile cu omologii săi din Franţa şi Germania. El a mai spus că prim-ministrul Andrej Plenkovic, datorită funcţiei sale, are mai multe pârghii, „însă neglijează (problema) în mod conştient şi laş”.

Președintele croat amenință noua putere din Slovenia

Președintele croat a comentat rezultatul scrutinului parlamentar din Slovenia, încheiat cu victoria partidului condus de candidatul liberal Robert Golob. Milanovic a declarat că relaţiile bune croato-slovene din ultimii doi ani i s-au datorat şi premierului Janez Jansa, învins în alegeri.

Noua putere din Slovenia, în special Tanja Fajon, despre care media consideră că va fi noul ministru de externe sloven, a fost în trecut împotriva aderării Croaţiei la spaţiul Schengen.

„Dacă ei vor să împiedice Croaţia să intre în Schengen (...) îşi vor face rău singuri”, a amenințat preşedintele croat.

El a precizat că, în situația în care va continua politica de opoziție a aderării Croației la Spațiul Schengen, Slovenia va trebui să-și angajeze încă 20.000 de polițiști.