Social
Sănătatea mintală, insuficient diagnosticată la nivel național. Românii încă se tem de etichetarea negativă
Sănătate. Sursă foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Sănătatea mintală este insuficient diagnosticată în România nu pentru că populația ar avea mai puține probleme, ci din cauza reticenței față de stigmatul social și a accesului dificil la servicii specializate, arată un raport recent al OCDE privind situația sănătății mintale din țara noastră. Deși România stă bine la capitolul dotare cu paturi de psihiatrie, gestionarea bunăstării mintale rămâne deficitară, iar apelarea la psihiatrie și psihoterapie este redusă.
Sănătatea mintală, insuficient diagnosticată la nivel național
Raportul arată că, deși în alte domenii ale sistemului de sănătate s-au înregistrat îmbunătățiri, sănătatea mintală continuă să se confrunte cu probleme serioase. Modelul actual este axat în principal pe instituționalizare, în timp ce accesul la servicii psihiatrice este limitat, iar psihoterapia este costisitoare pentru o mare parte a populației.
În plus, stigma socială persistă și blochează multe persoane în a căuta ajutor, ceea ce face ca nevoile reale ale populației în materie de sănătate mintală să rămână subevaluate și insuficient acoperite. Aceasta este concluzia de ansamblu a raportului OCDE, care avertizează că sănătatea mintală reprezintă o problemă gravă de sănătate publică în România.
Potrivit evaluării OCDE, o parte semnificativă a tulburărilor mintale are legătură cu traumele acumulate în perioada comunistă, care continuă să influențeze societatea. Mulți români evită să solicite sprijin din cauza stigmei asociate problemelor psihice sau din lipsa resurselor financiare, ratele fiind mai ridicate decât în alte state OCDE.
Raportul indică faptul că nevoile neacoperite de servicii de sănătate mintală reprezintă aproximativ 12% din totalul nevoilor medicale nesatisfăcute, reflectând dificultăți reale de acces la îngrijiri adecvate.
Sănătate mintală. Sursă foto: Pixabay
Un sistem concentrat pe spitale, cu puține alternative
Îngrijirea persoanelor cu afecțiuni mintale se bazează în continuare, în mare parte, pe spitalizare și tratament medicamentos. Alternativele comunitare și serviciile primare de sprijin psihosocial sunt puține, deși ar exista capacitatea logistică pentru dezvoltarea acestora.
România dispune de o dotare relativ ridicată cu paturi de psihiatrie – 0,9 la mia de locuitori în 2023 – peste media altor state OCDE. Din acest punct de vedere, țara noastră ocupă locul patru, după Coreea de Sud, Japonia și Germania, în timp ce alte state europene se află mult mai jos în clasament. Cu toate acestea, abordarea instituțională nu răspunde eficient nevoilor de tratament pe termen lung și reintegrare socială.
Raportul mai subliniază că serviciile de sprijin post-externare sunt fragmentate și insuficiente, ceea ce favorizează fenomenul „ușii rotative”, prin care pacienții ajung să revină frecvent în spital din lipsa îngrijirii continue.
Un capitol distinct al raportului OCDE arată că tulburările mintale au generat pentru România costuri estimate la aproximativ 10 miliarde de euro în 2022, echivalentul a aproape 4% din PIB. Aceste sume includ atât cheltuielile directe din sistemul sanitar, cât și pierderile generate pe piața muncii.
Recomandări pentru schimbarea sistemului
OCDE recomandă elaborarea și implementarea unei strategii naționale solide de sănătate mintală, susținută de resurse adecvate și de un angajament politic ferm. Accentul ar trebui pus pe extinderea serviciilor comunitare și a asistenței medicale primare, reducerea dependenței de spitalizare și combaterea stigmatizării prin educație și integrare socială.
„România s-a angajat să realizeze tranziția de la serviciile spitalicești către asistența medicală primară și serviciile comunitare, așa cum se menționează în Strategia Națională de Sănătate 2023-2030 și în Programul Operațional Sănătate 2021-2027. De asemenea, țara a luat măsuri pentru consolidarea prevenției și a screening-ului în cadrul asistenței primare, cu sprijinul financiar asigurat prin investițiile din PNRR”, se menționează în raport.
Screening, prevenție și servicii comunitare
Raportul evidențiază introducerea unui test de screening de tip „riscogramă”, acordarea unui control preventiv anual pentru adulții de peste 18 ani și modificarea modului de plată a furnizorilor pentru a stimula depistarea și monitorizarea bolilor cronice în asistența primară, începând cu 2024.
„Acest lucru presupune furnizarea unui test de screening de tip „riscogramă”, oferirea unui control preventiv anual pentru adulții cu vârsta de peste 18 ani (…) și restructurarea metodei de plată a furnizorilor pentru a încuraja medicii de familie să depisteze și să monitorizeze pacienții cu boli cronice”, arată documentul.
Totodată, România a introdus o schemă de plată bazată pe performanță, a crescut ponderea plăților per serviciu și a redus componenta per capita, pentru a susține prevenția. În paralel, este vizată dezvoltarea unei rețele de aproximativ 100 de centre comunitare integrate și modernizarea infrastructurii de diagnostic.
Raportul OCDE avertizează însă că aceste măsuri trebuie susținute de voință politică și de realocarea resurselor către asistența primară și prevenție, pentru a construi un sistem de sănătate mai rezilient, capabil să răspundă nevoilor unei populații în curs de îmbătrânire și viitoarelor provocări din domeniul sănătății.
