Economia mondială pierde 25 de trilioane de euro anual din cauza risipei de resurse

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Modelul economic liniar generează pierderi colosale, echivalente cu aproape o treime din Produsul Intern Brut (PIB) global. Potrivit celui mai recent raport Circularity Gap 2026, realizat de Deloitte și Circle Economy, ineficiența în gestionarea resurselor costă omenirea aproximativ 25,4 trilioane de euro anual.

Raportul privind economia mondială introduce un concept inovator de analiză financiară: Value Gap (Decalajul de Valoare). Acesta reprezintă cuantificarea în bani a valorii irosite prin casarea prematură a produselor, risipa alimentară și ineficiențele energetice.

Harta pierderilor din economia mondială

Analiza Deloitte identifică cinci surse majore care alimentează acest decalaj de valoare de 25,4 trilioane de euro:

• Deșeuri la sfârșit de viață (End-of-Life Waste): Peste 10 trilioane de euro. Reprezintă produse (electronice, electrocasnice etc.) și active casate înainte ca valoarea lor funcțională să fie epuizată.
• Ineficiențe energetice: 8,7 trilioane de euro. Pierderi generate pe tot lanțul, de la extracția combustibililor până la consumul final ineficient.
• Consumul de capital fix: 5,2 trilioane de euro. Deteriorarea accelerată a infrastructurii, clădirilor și utilajelor din cauza lipsei de mentenanță circulară.
• Pierderi de procesare: Aproximativ 904,2 miliarde de euro.
• Risipa alimentară: 650,7 miliarde de euro. Alimente care părăsesc lanțul de aprovizionare fără a fi consumate, de la fermă până la farfuria consumatorului.

Sectoarele critice

Raportul subliniază impactul devastator al modelului „cumpără-folosește-aruncă” în două industrii cheie.

Decizie de la Bruxelles pentru proprietarii de câini și pisici. Prevederile noului regulament UE

Rareș Bogdan: Copiii pot învinge Moscova. Au ceva ce Kremlinului îi lipsește

Prima din ele este Fast Fashion. Încurajează supraconsumul și utilizarea hainelor pentru perioade extrem de scurte. A doua, produsele electronice. Pierderi generate de o rată de înlocuire accelerată, deși dispozitivele ar putea fi reparate sau recondiționate.

adolescenți telefon. Sursa foto: Freepik

Reglementările UE

În acest context de ineficiență, Uniunea Europeană accelerează tranziția prin politici stricte.

Adrian Teampău, Director Consultanță în economie circulară la Deloitte România, atrage atenția asupra noului regulament PPWR (Packaging and Packaging Waste Regulation)

„Noul regulament UE privind ambalajele, aplicabil din august 2026, mută accentul de la conformare formală la eficiență economică. Reciclabilitatea și utilizarea conținutului reciclat devin standarde care ajută companiile să își optimizeze costurile logistice și să rămână relevante pentru consumatori”, explică Adrian Teampău.

Rolul sectorului financiar

Tranziția către circularitate necesită un efort coordonat. Companiile trebuie să inoveze modelele de business pentru a păstra valoarea materialelor. În sectorul financiar, instituțiile de credit încep să integreze riscul de deficit de materii prime în deciziile de investiții.

La nivelul politicilor publice, sunt esențiale măsuri pentru a corecta disfuncționalitățile pieței prin reglementări care să penalizeze risipa.

„Liniaritatea nu este doar o problemă de mediu, ci o vulnerabilitate economică structurală. Companiile care adoptă sisteme sustenabile vor fi protejate de volatilitatea prețurilor la materii prime”, a declarat Ovidiu Popescu, Partener Deloitte România și Lider al practicilor de energie și sustenabilitate.

Analiza se bazează pe datele Deloitte, un lider global în consultanță financiară.