Celebra ONG World Wide Fund a ajuns în centrul unui uriaș scandal: este acuzată că a fi nanțat, echipat și lucrează cu grupări paramilitare care au comis violențe, torturi, violuri și crime în Africa și Asia. Totul sub stindardul generos al salvării speciilor pe cale de dispariție.

Ancheta, lansată de platforma de investigații BuzzFeed, se referă la situațiile din cel puțin șase țări din Asia și Africa, între care India, Nepal, Camerun și Republica Centrafricană. Concret, WWF ar fi facilitat crearea de unități paramilitare destinate luptei împotriva braconierilor. Problema: aceste trupe nu s-au limitat doar la braconieri, ci au torturat și ucis oameni din rândurile populațiilor autohtone. Ancheta jurnaliștilor de la BuzzFeed a durat un an de zile (peste 100 de interviuri, mii de email-uri verificate și o cantitate impresionantă de documente cercetate) arată că „amabila organizație cu scop nelucrativ care arborează logo-ul unui panda simpatic finanțează în realitate un război secret”.

O crimă în deschidere...

Incidentele descrise în ancheta BuzzFeed încep cu anul 2006, când Shikharam Chaudhary, un agricultor din Nepal, acuzat că a îngropat un corn de rinocer în grădina sa, a murit după ce a fost anchetat două zile într-o închisoare ținută de partenerii WWF, în celebrul parc național Chitwan. Shikharam a fost aruncat în închisoare deși cornul nu a fost găsit. Nouă zile mai târziu, era mort.

Anterior, când fusese vizitat în celulă de soție, îi declarase acesteia că a fost bătut fără încetare. Declarație a fost confirmată și de alți martori. Autopsia a relevat șapte coaste rupte și urme evidente de contuzii.

Trei responsabili ai parcului au fost arestați pentru crimă dar guvernul nepalez a abandonat ulterior dosarul, la presiunile World Wide Fund ca acuzațiile să dispară. ONG-ul a estimat că acest caz este o victorie în lupta contra braconajului. Ulterior, WWF Nepal a continuat o strânsă colaborare cu rangerii parcului Chitwan și a continuat finanțările ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Unul din rangerii acuzați de moartea lui Shikharam a fost angajat să lucreze pentru WWF. El a descris chiar într-un memoriu tehnica sa de interogatoriu preferată: waterboarding-ul. Adică simularea înecului, după modelul Guantanamo.

Incidentul din Nepal nu este izolat. El face parte dintr-o schemă care persistă și astăzi în parcurile naționale din Asia și Africa. Anul trecut, spre exemplu, rangerii dintr-un parc din Camerun finanțat tot de WWF au torturat un minor de 11 ani în fața familiei sale, a declarat familia acestuia pentru BuzzFeed News. O plângere făcută de săteni la conducerea World Wide Fund a rămas fără răspuns.

Comandourile groazei

WWF a plătit salariile, formarea și armele forțelor antibraconaj implicate în atrocități comise contra comunităților autohtone. Din ancheta jurnaliștilor rezultă că sătenii au fost biciuiți, atacați cu macete, bătuți până la leșin cu bețe de bambus, agresați sexual și asasinați de aceste unități susținute de WWF. Personalul WWF de pe teren, în Asia și în Africa, a organizat misiuni de luptă contra braconajului cu ajutorul unor trupe de șoc și a aprobat, în India, spre exemplu, propunerea directorului unui parc animalier de a ucide „intrușii” care-l traversează.

WWF a furnizat acestor grupări paramilitare instalații de vedere pe timp de noapte, echipamente sofisticate de luptă, și a finanțat raidurile în rândul sătenilor, arată jurnaliștii. Mai mult, în Republica Centrafricană, World Wide Fund s-a implicat într-o tentativă eșuată de vânzare de arme către armată.

În Camerun, paznicii finanțați de WWF au folosit macete și au ars casele sătenilor din apropierea unui parc, suspectați de braconaj. „ONG-ul a funcționat ca un spion mondial, organizând, finanțând și dirijând rețele de informatori secreți și periculoși”, motivați de „frică” și „răzbunare”, inclusiv din rândurile comunităților autohtone.

 Aceste noi acuzații vin după alte anchete cu privire la rolul World Wide Fund în parcurile unde comerțul ilegal cu fildeș și corn de rinocer, dar și alte actrivități de braconaj amenință securitatea comunităților autohtone.

Donații de 767 milioane de dolari doar în 2017

 Urmare a dezvăluirilor de amploare BuzzFeed, ONG-ul a anunțat crearea unei „comisii independente de anchetă” formată din specialiști în drepturile omului. „Locurile și persoanele care trăiesc acolo sunt în centrul muncii WWF. Respectarea drepturilor omului este în centrul misiunii noastre”, a subliniat pentru The Guardian un purtător de cuvânt al WWF. Dar ONG-ul a refuzat să răspundă la întrebările detaliate trimise de jurnaliști.

 World Wide Fund a fost creat în Zürich de către un mic grup de naturaliști (în principal britanici) în 1961. De atunci, s-a extins în întreaga lume, stabilindu-și birouri externe în peste 40 de țări. Aceste biroruri sunt coordonate și dirijate de responsabilii WWF de la sediul internațional din Gland, în Elveția.

Obiectivul ONG-ului este să „protejeze viitorul naturii”, o misiune care a galvanizat milioane de simpatizanți, între care și celebrități generoase precum Leonardo Di Caprio, prințul Charles, sau Sir David Attenborough. Campanii publicitare ale ONG-ului, din care multe promovând rangerii ca „una din primele linii de apărare a planetei” contra criminalității împotriva speciilor sălbatice, incită la donații în masă. Numai în 2017, WWF a „recoltat” peste 767 de milioane de euro, din care peste jumătate au provenit din marea masă a publicului simpatizant.

 

Vânzările de păpuși sunt protecția recifelor

World Wide Fund varsă sume mari de bani către birourile sale exterioare din țările în curs de dezvoltare, unde personalul lucrează alături de guvernele locale- inclusiv sub dictaturi brutale- pentru a ajuta la întreținerea și supravegherea unor vaste parcuri naționale care găzduiesc specii amenințate. WWF afirmă că este activ în peste 100 de țări pe cinci continente și „combate” un spectru larg: de la protejarea recifelor din insulele Pacificului la lupta contra extracției ilegale de aur din jungla amazoniană. Revenind la aceste parcuri naționale, ele atrag braconieri iar WWF consacră o bună parte a energiei, și mai ales a banilor de care dispune, „luptei mondiale” contra bandelor de criminali care atacă speciile protejate, pe care WWF a fost creat să le apere. O cruciadă la care World Wide Fund se referă în termeni războinici. Declarațiile publice vorbesc de parteneriate cu „forțe militare de elită”, de crearea unor „brigăzi ale junglei” șamd. În această luptă, WWF vinde și păpuși pentru copii rangerilor. 75 de dolari bucata.

 

Armata oengistă

Evident că lupta împotriva braconajului (o industrie de un miliard de dolari anual) este o întreprindere periculoasă. Cincizeci de rangeri au fost uciși anul trecut în întreaga lume dar cifra este apreciată ca mult subestimată. Dar, ca orice conflict, războiul World Wide Fund contra braconajului face victime civile. Populațiile autohtone care trăiesc în proximitatea unui parc din sud-estul Camerunului au descris o serie de orori jurnaliștilor de la BuzzFeed: furturi, violențe, case și terenuri incendiate. Nu din partea braconierilor și a responsabililor parcului. Chiar dacă guvernele angajează paznici forestieri, ele contează frecvent pe WWF pentru finanțare. Paznicii forestieri sunt dispersați pe mii de kilometri în mai multe țări dar rețeaua internațională a birourilor World Wide Fund îi „regrupează eficace într-o singură forță mondială care acționează potrivit aceluiași ansamblu de principii”. Membrii personalului birourilor locale ale ONG-ului trebuie să raporteze sediului din Elveția orice alegație cu privire la brutalitatea rangerilor anti-braconaj. Documente arată însă că personalul WWF de pe teren „au legături strânse cu munca rangerilor: ei își coordonează operațiunile, își conduc împreună raidurile și patrulele, alături de oficialii guvernamentali, și închid ochii la ilegalități”.

Veterani din Afganistan și Irak

World Wide Fund nu este singura organizație care a adoptat militarizarea. În cursul ultimilor ani, lupta contra braconajului a făcut din ce în ce mai multe victime, după ce au fost recrutați veterani de război din Afganistan și din Irak pentru a-i învăța pe rangeri „tehnici de anti-insurecție”, a afișa materiale promoționale. Foști membri ai unor trupe speciale își promovează serviciile în timpul unor conferințe pe tema faunei. Dar WWF se distinge ca cel mai mare actor mondial în acest segment.

 

Oameni, faceți loc business-ului

Problema de fond este că, începând din 1872, când triburile amerindiene au fost forțate săși părăsească pământurile ancestrale pentru a lăsa loc (de business) parcului național Yellowstone, sute de mii de persoane din întreaga lunme au pierdut accesul la terenurile lor pentru a permite animalelor de a se plimba nestingherite în spații eliberate de oameni. Comunități întregi, din Tharu în Nepal sau Baka în Africa Centrală au rămas pe dinafară, tocmai acele comunități care, deținând profunde cunoștințe despre pământ și animale, ar fi trebuit să fie parteneri ideali ai World Wide Fund în lupta contra braconajului, estimează antropologi și activiști de mediu. Acești oameni, considerați „ochii și urechile pădurii” sunt tratați „ca dușmani” de către WWF, denunță activiștii camerunezi. WWF declară că nu comunitățile autohtone reprezintă ținta: scopul este prinderea criminalilor organizați în braconaj, nu persoanele care luptă să-și hrănească familiile. ONG-ul a informat că are și o politică scrisă care garantează că activitățile anti-braconaj „ nu aduc atingere drepturilor lor fundamentale”. Dar comunitățile prinse la mijloc în acest război denunță din ce în ce mai multe suferințe făcute cu mâinile rangerilor, o situație revoltătoare în care apar, astfel, pagube colaterale în războiul mondial secret al World Wide Fund.

Prădătorii din ONG-uri

WWF nu este singurul ONG renumit, care operează la nivel global, şi care a fost implicat într-un scandal de proporţii legat de abuzuri asupra populaţiilor locale.

Pe 9 februarie 2018, The Times publica o anchetă în care dezvăluia cum grupuri de tinere prostituate erau invitate în case şi camere de hotel plătite de ONG-ul Oxfam în Haiti unde erau organizate adevărate orgii, unele dintre acestea fiind înregistrate video. Cei care le-au văzut le-au numit „Orgii tip Caligula”. Oficial, Oxfam desfăşura în Haiti o misiune de ajutorare a populaţiei grav afectate de cutremurul devastator din 2010.

Unii membri ai Oxfam au fost acuzaţi de hărţuire sexuală, ameninţări fizice şi intimidare. O tânără haitiană a dezvăluit pentru Times că a întreţinut relaţii sexuale cu directorul Oxfam din Haiti, belgianul Roland Van Hauwermeiren, când ea avea 16 ani, iar el 61. Acesta i-a dat bani şi trusou pentru un bebeluş, fără a se preciza dacă oficialul Oxfam este tatăl.

 Van Hauwermeiren are un „palmares” impresionant de abuzuri şi orgii sexuale peste tot pe unde a fost în lume. În 2004, când conducea misiunea din Liberia, împotriva lui a fost înregistrată o plângere de abuz sexual.

Năbădăiosul belgian a făcut ravagii sexuale şi în Ciad, unde a condus o misiune „umanitară” în 2006, şi aici înregistrându-se mai multe plângeri de abuzuri.

 Toate sesizările au fost muşamalizate de către conducerea centrală a Oxfam, iar belgianul a fost trimis în misiune în Bangladesh, unde i s-a mai acordat o şansă.

La scurt timp după aceste dezvăluiri, Helen Evans, fostă directoare pentru prevenţie internă a Oxfam, a recunoscut întro declaraţie pentru televiziunea britanică Channel 4 că în ONG există o „cultură a abuzurilor în anumite birouri” şi a vorbit despre violuri şi tentative de violuri în Sudanul de Sud.

Şi în Filipine, unde Oxfam a acţionat chipurile pentru a înlătura efectele dezastrului provocat de un taifun distrugător în 2013 s-au înregistrat plângeri pentru abuzuri sexuale împotriva angajaţilor.

Colac peste pupăză, pe 13 martie 2018, în Guatemala a fost arestat Juan Alberto Knight, preşedinte al Oxfam International, fost ministru de Finanţe al acestei ţări. Nu pentru abuzuri sexuale, ci corupţie.

Abuzuri fără Frontiere

Abia se stingeau ecourile scandalului Oxfam, că în spaţiul public a explodat un alt scandal, în care a fost implicat un alt ONG cu nume sonor: Médecins sans Frontières. Potrivit unui comunicat al MSF din iunie trecut, numai în 2017 au fost primite 146 de plângeri la adresa angajaţilor. „Patruzeci dintre acestea au fost identificate drept cazuri de abuzuri sau de hărţuiri”, arată comunicatul, iar „din aceste 40 de cazuri, 24 au fost abuzuri şi hărţuiri sexuale”. În majoritatea cazurilor, victimele au fost abgajaţi ai MSF. (Adrian Pătruşcă)