Editura Evenimentul si Capital

Să nu “ofensăm” Rusia, dar să apărăm Ucraina

George Rîpă
Autor: | | 55 Comentarii | 1841 Vizualizari

Invazia militarilor ruși în Ucraina, acțiune ce încalcă grav legislația internațională, nu poate suprinde decât pe cineva care a refuzat în mod constant să înțeleagă caracterul regimului de la Moscova. Și, din păcate, numărul acestora nu este deloc mic.

Vestul a eșuat în ultimele luni să sprijine cu adevărat guvernul pro-occidental de la Kiev, iar recent au ieșit la iveală marile trădări din interiorul Occidentului. Declarația cancelarului german Angela Merkel, ce a cerut negocieri între Kiev și teroriști nu ar face decât să legitimeze o grupare teroristă. Doamna Merkel dorește chiar o soluție care să nu “ofenseze” Rusia. Serios? Deci teroriștii înarmați de Putin destabilizează Ucraina, doboară avione militare și de linie, ucid militari și civili, iar în momentul în care armata națională încearcă să îi alunge din țară, primul lucru la care se gândește doamna Merkel este posibila ofensare a Rusiei?

Doamne Merkel trebuie să ofere informații suplimentare comunității euro-atlantice și să explice de ce înfrângerea unor teroriști ar ofensa Rusia. Știe Angela Merkel mai mult decât spune? Sau, și mai grav, are Germania alte interese de securitate decât partenerii săi din NATO, în special cei din flancul estic?

Am scris în urmă cu aproximativ patru săptămâni în “Curajul de a spune adevărul. Eșecul Occidentului și curajul lui Traian Băsescu”, despre faptul că state importante occidentale, precum Germania, au preferat de multe ori să trădeze politica europeană de securitate comună în domeniul energetic. Admit însă că nu mă așteptam ca Angela Merkel să protejeze atât de vocal acțiunile criminale ale Moscovei.

Discursul de tipul să nu supărăm Rusia, pe care l-am auzit în ultimii ani și în România, ascunde în acest caz două chestiuni esențiale ce îngrijorează orice persoană cu bun-simț care nu își ia știrile externe de la Mircea Badea. În primul rând, această politică înseamnă trădarea unor oameni ce au arătat deja că sunt pregătiți să își dea viața pentru libertate. Asta înseamnă trădarea valorilor occidentale clasice, adică valorile pe care orice lider occidental trebuie să le apere și să le promoveze, și nu să le calce în picioare, de teama că ar putea ofensa Rusia! În al doilea rând, înseamnă legitimarea unui spațiu gri, destabilizat, anarhic și controlat de ruși, fie direct printr-un guvern slab și corupt de tipul Ianukovici, fie prin conflicte înghețate de tipul Abhazia sau Transnistria. Această situație ar afecta direct România.

Acuzăm Rusia, și pe bună dreptate, că acționează la fel ca în timpul războiului rece, însă Angela Merkel propune la schimb sfere de influență ce amintesc mai degrabă de secolul al XIX-lea. Nu este însă prima dată când Germania pune Rusia deasupra intereselor europene de securitate. Apropierea Germaniei de Vest de Kremlin a început încă din negura Războiului Rece. Ost Politik e doar începutul trădării aliaților europeni.

Spre deosebire de reacția cancelarului german, reacția președintelui ucrainean a demonstrat că gândește ca un adevărat om de stat, realist și patriot. Poroshenko a arătat că pacea poate fi atinsă doar în momentul în care teroriștii înarmați de ruși vor fi scoși din Ucraina. În mod evident, nu există altă cale. Cu teroriștii, fie ei și susținuți de Moscova, nu se discută.

Ucraina, o miză europeană

Dacă Occidentul întoarce spatele Kievului, acest lucru ar putea arunca în aer întreaga ordine post-Război Rece în Europa. În ultimii ani democrația și domnia legii au câștigat în fața anarhiei post-comuniste în majoritatea statelor ce se aflau cândva la est de Cortina de Fier. Țările baltice, Polonia, Cehia, Slovacia, România, parțial Bulgaria sau Ungaria sunt exemple de state ce au reușit să facă drumul de la comunism la democrație și stat de drept. Drumul nu este însă ireversibil, iar asta vedem astăzi în Ungaria lui Victor Orban ce s-a aruncat în brațele Moscovei.

La un moment dat a existat chiar speranța că drumul democrației de tip occidental ar putea să ducă la Moscova. Mandatele lui Mihail Gorbaciov și Boris Ielțîn arătau că acest lucru se poate întâmpla pe termen mediu. Revenirea la putere a foștilor kaghebiști strâns uniți în jurul lui Vladimir Putin și puși pe căpătuială a resetat însă întregul joc.

Anexarea ilegală a peninsulei Crimea și consolidarea cu sprijin rusesc a teroriștilor din estul Ucrainei nu reprezintă, așa cum cred unii, doar o problemă “internă” a spațiului post-sovietic sau chiar a Ucrainei. Miza reală este securitatea europeană și contestarea status-quo-ului post Război Rece.

Tancurile rusești și teroriștii susținuți de Putin nu sunt nici pe departe singurul pericol la adresa securității europene. Ceea ce a reușit să facă Vladimir Putin, ce-i drept beneficiind de cea mai slabă clasă politică occidentală din ultimii 2000 de ani, a fost să submineze imaginea Uniunii Euopene, ce nu mai este un model pentru statele de la granița de est și sud-est, așa cum era acum două decenii. Realitatea este că birocrații au gestionat prost, cu măsuri socialiste, criza economică, iar politicienii au adâncit și mai mult criza politică și de imagine a UE.

Cand pica ziua de Rusalii in 2019. Cate zile libere vor avea romanii

Pagina 1 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: Opinii EVZ

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI