„În plin scandal al legii offshore privind exploatarea de către americani a gazelor din Marea Neagră, SRI livrează un duș rece, avertizînd că Rusia ar putea încerca anexarea Insulei Șerpilor, după modelul Crimeei, ceea ce ar însemna să pună mîna cu totul pe resursele energetice românești.

Acum câteva săptămîni, un avion Antonov An-26 al Forţelor Navale ucrainene ar fi depistat o navă militară rusă dotată cu sisteme de rachete în Marea Neagră, în apropierea Insulei Șerpilor, ceea ce a dus la trimiterea în zonă de avioane de recunoaştere ucrainene, pentru urmărirea navei suspecte.

Administrația Putin a dezmințit informația. Dar, temerile rămîn.

Iar SRI o spune pe șleau, într-o analiză publicată în ultimul număr al revistei Intelligence despre gazele din Marea Neagră”, scrie Flux24.

„Bazinul Mării Negre are un rol esenţial pentru poziţia strategică a României, nu numai pentru că reprezintă un coridor de transport trans-continental, care leagă Europa de Asia şi de Orientul Apropiat, ci şi pentru că pe platforma continentală a ţărilor riverane de la Marea Neagră au fost descoperite importante zăcăminte de petrol şi gaze.
În afară de resursele energetice din Marea Neagră, România deţine şi infrastructuri în domeniul naval şi petrolier, având rafinării, platforme de foraj şi de extracţie, importante infrastructuri maritime comerciale şi forţe militare care pot juca un rol deosebit în noua arhitectură geopolitică şi strategică euro-asiatică(…)

Din punct de vedere al aprovizionării cu energie, un factor de risc pentru comunitatea europeană îl constituie un eventual blocaj al Strâmtorii Bosfor. Această situaţie ar genera costuri suplimentare pentru rutele ocolitoare, dar şi întârzierea în livrarea resurselor energetice necesare atât în industria energetică cât şi în domeniul transporturilor din Uniunea Europeană.

Din aceste considerente, explorarea, dezvoltarea şi exploatarea ţiţeiului şi gazelor naturale de pe platforma continentală românească a Mării Negre constituie o sursă alternativă de aprovizionare a Europei cu resurse energetice, dar şi un factor de stabilitate pentru Uniunea Europeană. Europa îşi poate reduce, astfel, dependenţa de sursele externe” se afirmă în analiză.

„Regiunea Mării Negre nu prezintă garanţii de securitate, dinamica politico-economică fiind în continuă transformare(…)
Odată cu preluarea controlului asupra Peninsulei Crimeea (situată la o distanţă de numai 230 km de frontiera cu România), Federaţia Rusă a preluat indirect, prin intermediul „Republicii Crimeea” şi controlul asupra resurselor energetice din zonă.

Un potenţial risc pentru România, în cazul în care ar activa pe cont propriu şi nu ar face parte din formatele bilaterale şi multilaterale din regiune, ar fi anexarea insulei Şerpilor de către Rusia, după modelul Peninsulei Crimeea. Acest lucru ar avea ca şi consecinţă încălcarea Deciziei Curţii de la Haga cu privire la insula Şerpilor care a fost disputată în trecut de România şi Ucraina. Potrivit unui astfel de scenariu Rusia ar putea emite, ulterior, pretenţii asupra zonei economice maritime din proximitatea României, în zonele de explorare şi exploatare a resurselor energetice care conferă un plus de independenţă energetică.

Evoluţiile geopolitice recente plasează România în zona de confruntare a intereselor principalilor actori, inclusiv în domeniul activităţii informative”se mai arată în document”, se mai arată în document.