Taxe. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Un nou studiu realizat de compania de cercetare MKOR arată că 75% dintre români cred că banii colectați din taxe și impozite nu sunt cheltuiți corect. Lipsa de transparență, privilegiile menținute în sistemul public și presiunea tot mai mare a costului vieții au erodat încrederea cetățenilor în instituții și au accentuat sentimentul de inechitate.
Potrivit studiului MKOR, 3 din 4 români pornesc de la ideea că statul irosește banii colectați. „Realitatea e una simplă, dar foarte greu de digerat: 75% dintre români pornesc de la premisa că statul risipește banii colectați din taxe. Adică orice măsură fiscală nouă începe cu un deficit de credibilitate și legitimitate”, explică Cori Cimpoca, CEO și fondatoare MKOR, în cadrul unui interviu pentru Evenimentul Zilei. MKOR (Market Opportunity Research) este o companie românească de cercetare de piață și consultanță în strategie, fondată în 2012. Firma s-a remarcat prin studii relevante despre comportamentul consumatorilor, digitalizare, piața muncii și încrederea în instituțiile publice.
Sub presiune
Cori Cimpoca subliniază că această percepție nu reflectă neapărat opoziția față de taxe sau față de guvernul actual, ci „o nemulțumire profundă față de inechitate și neîncredere în instituții, dezvoltată în ultimii 35 de ani”. De altfel, cifrele referitoare la încrederea oamenilor atrag atenția: „Guvernul, Parlamentul și partidele politice se află la cote istorice de neîncredere – medii de încredere situate între 2,1 și 2,5 pe o scară de la 1 la 7”.
Raport MKOR Consumer Sentiment Q2 2025 Încredere Instituții (sursă foto: MKOR)
Neîncrederea în stat este amplificată de dificultățile economice tot mai apăsătoare. „Până nu sunt eliminate pensiile speciale, nu se combat evaziunea și nu se limitează salariile ce par nedrepte, cetățenii nu privesc taxarea ca pe ceva justificabil”, afirmă Cimpoca.
Această atitudine este alimentată și de temerile legate de creșterea costurilor: „Presiunea asupra costului vieții este tot mai mare: 64% se tem de scumpirea imediată a vieții (creșterea TVA este una din principalele surse de îngrijorare), vizibilă prin măsuri reactive – diminuarea consumului, alegerea unor produse mai ieftine – lucru care reiese deja și din alte studii pe care le derulăm”.
Ce spun românii?
Întrebați unde consideră că banii publici sunt folosiți cel mai puțin eficient, românii au dat exemple concrete, legate de viața de zi cu zi. „Atunci când oamenii își imaginează unde e risipă, nu vorbesc despre proiecte abstracte de investiții sau chestiuni macro precum ratingul de țară. E vorba pur și simplu despre viața lor de zi cu zi”, explică fondatoarea MKOR.
Ea arată că măsurile recente au generat teamă și frustrare: „Majorarea TVA la 21% îi speria la finalul lunii iunie pe 64% dintre români, pentru că fiecare leu contează la coșul zilnic. Eliminarea plafonului la alimente de bază era un motiv de îngrijorare pentru 42% (în special cei cu venituri mici și familiile cu copii), iar introducerea taxei pe tranzacțiile bancare este, de asemenea, o problemă serioasă pentru mediul privat și antreprenorial”.
Oamenii își repoziționează încrederea spre „motorul tehnic” al economiei (sursă foto: MKOR)
Reformele interne cerute de cetățeni sunt clare, de asemenea. „Românii solicită mai întâi o reformă internă, în primul rând eliminarea oricăror privilegii, principalele în atenție fiind pensiile speciale (29%), sporurile și salariile mari în administrație (14%) și lupta cu evaziunea și corupția (19%)”, a declarat în continuare Cori Cimpoca.
Ea a subliniat faptul că, chiar dacă impactul bugetar al acestor privilegii nu este atât de mare, se revine la problematica echității sociale. Adică, în timp ce unii se bucură de condiții speciale, alții abia pot supraviețui de la o lună la alta (38% sunt nevoiți să se împrumute de la cunoscuți sau să apeleze la economii pentru a-și acoperi cheltuielile lunare).
„Încrederea în instituții a ajuns în pragul colapsului”
Consecințele acestui climat de suspiciune sunt, în opinia lui Cori Cimpoca, unele alarmante. „Sunt două efecte clare și periculoase. Primul, încrederea în instituții a ajuns în pragul colapsului total. Cum spuneam, marile instituții de conducere abia ating 2,5 puncte de încredere pe o scară 1-7. Asta înseamnă că legitimitatea statului e erodată din temelii. Aceste niveluri sunt identice de peste 2 ani, de când le măsurăm trimestrial, ceea ce dovedește o problemă sistemică, nu una legată de un guvern sau un partid anume”.
Al doilea efect este reacția oamenilor, care devin tot mai precauți. 96% spun că-și vor regândi cheltuielile, vor reduce vacanțele, vor amâna cumpărăturile importante, vor căuta variante mai ieftine, pentru că instinctul prim e să se protejeze, nu să contribuie.
Mai mult, fondatoarea MKOR avertizează că fenomenul afectează și coeziunea socială. Ea spune că evenimentele din ultimul an au scăzut și încrederea oamenilor în ceilalți oameni. Se înlocuiește încrederea cu instinctul de autosalvare, un aspect periculos pentru coeziunea civică și un mediu propice pentru mișcările extremiste, „pe care le vedem crescând peste tot în lume, inclusiv la noi”, a subliniat Cimpoca.
Transparență și reformă
Pentru fondatoarea MKOR, lecția studiului este limpede: „Reforma trebuie să vină înainte de fiscalitate. Statul trebuie să demonstreze o voință reală de echitate – tăierea pensiilor speciale, limitarea beneficiilor acordate unor categorii, combaterea evaziunii. Vedem acest lucru, într-o anumită măsură, în cele două pachete propuse și adoptate”.
Index trimestrial Global MKOR Consumer Sentiment - Situație Curentă (sursă foto: MKOR)
Cimpoca insistă că fără transparență, orice nouă taxare este sortită respingerii: „Transparența nu e un lux, ci o condiție de bază pentru a putea cere contribuții din partea cetățeanului de rând, care nu mai are încredere în ce fac aleșii în spatele ușilor închise, ci vor explicații clare, pe limba lor. Guvernul trebuie să explice clar unde se duc banii, să dea mesaje publice zilnic, săptămânal, lunar. Rapoarte clare, pentru ca oamenii să vadă impactul la zi al măsurilor și, mai ales, care e planul de redresare pentru reducerea deficitului și ieșirea din această criză.”
„Nu mai cereți bani până nu comunicați clar ce faceți cu ei”
Cori Cimpoca, CEO și fondatoare MKOR (sursă foto: MKOR)
Concluzia cercetării este transmisă ca un apel direct către clasa politică. „Voi adresa mesajul de final conducerii statului român, ca o voce care reiese din toate datele noastre: «Nu mai cereți bani până nu comunicați clar ce faceți cu ei. Reforma și transparența vin înaintea oricărei taxări – doar așa cetățeanul va accepta să contribuie, fără să se simtă nedreptățit.»”
Mesajul este clar: românii nu resping taxele în sine, dar cer ca acestea să fie corecte și justificate. „Cetățenii români nu sunt anti-taxe, ci anti-inechitate și anti-opacitate. Putem suporta multe, iar istoria românilor o dovedește. Dar suferința fără un scop este absurditate pură”.
