Potrivit unui studiu psihologic, românii devin tot mai individualiști și mai nostalgici după trecut. Tendintețe lor, de tipul „să-mi fie bine doar mie” și „nu mai este cum era ca pe vremuri” se oglindesc la alegerile de anul viitor.

Vremurile s-au schimbat pentru români. Și românii, de altfel, și-au schimbat stilul de viață și comportamentul

Românii au devenit mai individualiști

După căderea comunismului, românii au renunțat la colectivism, constată profesorul Daniel David de la Universitatea Babeș-Bolyai. Românii s-au schimbat în ultimii 75-100 ani după cercetările lui Constantin Rădulescu-Motru în lucrarea „Psihologia Poporului Român” (1999).

Individualismul a devenit principala caracteristică a românului. „Tovărășia” impusă de Partidul Comunist Român a murit.  Românul vrea să fie proprietar absolut, să aibă control, chiar dacă deține o părticică de proprietate.

La începutul secolului 20, românii nu aveau spirit de inițiativă în lumea afacerilor, nici inițiative democratice,  notează Rădulescu-Motru. Românii au apucat abia acum să preia individualismul popoarelor europene apusene.

O tânără individualistă modernă, bucurându-se de stilul de viață actual, plimbându-se cu un autoturism, purtând geacă de piele și ochelari de soare și conversând cu prietenii ei virtuali pe telefon inteligent. Nu este constrânsă să se căsătorească, să fie subordonată bărbatului și este liberă să muncească și să se distreze, față de cum era în ultimii 200 ani. Sursa Foto - Dreamstime

Românii renunță la colectivism

Colectivismul nu era o noutate creată de comunism, ci era existent din secolul 19, când românii militau pentru drepturi și libertăți în lupta pentru autonomie și independență față de Imperiul Otoman. Colectivismul a fost menținut cu forța din anii 1950 de comunismul stalinist, cultivat apoi de Nicolae Ceaușescu și de partidul-stat până în 1989, prin cozile la magazinele alimentare și paradele naționaliste.

Astăzi, colectivismul mai este folosit de populiștii români în campaniile electorale, cu toate că este pe moarte. Vremurile când existau familii extinse, cu tatăl care era capul acesteia și femeia îi era subordonată, s-au terminat. Bărbatul de azi îi este egal femeii și chiar îi este subordonat în lumea afacerilor. Iar femeia poate alege să devină independentă și să se axeze pe carieră și distracție. Mentalitatea s-a schimbat.

În secolele 19-20, individul era obligat să servească grupul social din care făcea parte, familia, statul, armata, biserica, apoi partidul-stat. Însă acum, individul a devenit autonom și emancipat pe cont propriu. Structurile corporatiste au un rol mai mare în viețile de zi cu zi decât guvernul și parlamentul, rețelele de socializare înlocuiesc familia, mass media cu celebritățile ei devine o nouă biserică, iar roboții și inteligența artificială ne preiau sarcinile repetitive și munca manuală. Un fenomen de deconstrucție are loc pe măsură ce instituțiile naționale se reformează, fiind anterior orânduite după model colectivist.

Sălaj, Transilvania - Un cuplu în costume populare, locuind într-o locuință tradițională rurală. încă luptă să păstreze cultura națională cultivată în ultimii 200 ani . Sursa Foto: Dreamstime 

Românii devin nostalgici

România tinde să semene tot mai mult cu societatea occidentală și să renunțe la nuanțele care dau farmecul și exasperările balcanice, spune Constantin Rădulescu Motru.

Profesorul Daniel David scrie că românii planificau pe termen lung și investeau în educație pentru un viitor mai bun, dar acum, societatea a devenit mai dinamică. Pe de altă parte, el observă că se orientează tot mai mult spre nostalgie. Românii văd provocările pe termen lung ca pericole, nu ca oportunități, mai spune el. Sunt presiuni sociale pentru a înlocui centralismul cu descentralizarea.

O populație cu educație precară și nostalgică ar putea aduce un partid naționalist, populist și radical la guvernare, potrivit DW.