Când preşedintele României (Klaus Iohannis – n.r.) a venit la Kiev şi s-a întâlnit cu conducerea Ucrainei, nu l-a interesat să se întâlnească cu noi şi acesta ar fi fost un semnal politic dat conducerii Ucrainei, că statul român, preşedinţia, Guvernul, instituţiile, politicienii sunt interesaţi de situaţia românilor din Ucraina şi pun anumite condiţii în această privinţă”, a spus preşedintele Fundaţiei Culturale ”Casa Limbii Române” din Cernăuţi, Vasile Tărâţeanu, citat de mediafax.ro.

El a menţionat că sprijinul financiar este important, dar ”principalul” este sprijinul politic pe care trebuie să-l acorde statul român comunităţilor româneşti din jurul ţării.

”Deznaţionalizarea continuă să aibă loc, încetul cu încetul şi pătrunde şi în bisericile noastre româneşti. În foarte multe biserici sunt preoţi care, motivând că intră în biserici şi ucraineni, spun şi Tatăl Nostru şi Crezul şi cântările liturgice în limba ucraineană şi încetul cu încetul va dispărea limba română din biserici. La fel se întâmplă şi în şcoli, de la 90 de şcoli, am ajuns la 67 şi procesul continuă. Avem nevoie ca cineva să ne ia apărarea şi, dacă nu avem sprijinul patriei noastre istorice, singuri noi nu vom mai rezista în faţa politicii de deznaţionalizare”, a mai spus Tărâţeanu.

Şi preşedintele Asociaţiei Naţionale Culturale Basarabia a românilor din regiunea Odessa, Anatol Popescu, a susţinut că, în timpul vizitei la Kiev din luna februarie, preşedintele Klaus Iohannis nu a stat de vorbă cu românii de acolo.

”A fost dureros când domnul preşedinte Iohannis a fost la Kiev şi nici nu a vrut măcar să ne salute în limba română, am fost evitaţi, absolut nu s-a dorit să se discute cu noi, de parcă suntem contagioşi într-un fel. Vreau să transmit că noi suntem contagioşi încă de românism, altceva de la noi nu se poate lua, doar pozitivul, şi de la românii din Herţa şi din Cernăuţi, din Transcapatia sau din Bugeac”, a spus Anatol Popescu.

Te-ar putea interesa și: