România, ultimul loc din Uniunea Europeană la competențe digitale. Accesul la internet este la nivel înalt, dar populația nu știe să îl folosească

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Un paradox major marchează tranziția digitală a României: deși infrastructura de conectivitate se plasează peste nivelul mediu continental, abilitățile concrete ale cetățenilor de a utiliza tehnologia rămân pe ultimul loc în spațiul comunitar.

Aproape întreaga populație are acces la rețea, însă utilizarea eficientă a instrumentelor informatice reprezintă o piedică majoră. Doar 31,84% din populaţia României deţine competenţe digitale de bază sau superioare, cel mai redus nivel din Uniunea Europeană şi la o distanţă considerabilă faţă de media UE de 60,4%, arată o analiză Monitorul Social, pe baza datelor Eurostat din 2025.

România, ultimul loc din Uniunea Europeană la competențe digitale. Accesul la internet este la nivel înalt, dar populația nu știe să îl folosească

Diferența dintre accesibilitatea fizică la tehnologie și nivelul real de alfabetizare digitală devine tot mai vizibilă. Potrivit sursei citate, România a făcut progrese importante în ceea ce priveşte accesul şi utilizarea internetului, ajungând să se situeze peste media Uniunii Europene la nivelul conectivităţii gospodăriilor. Cu toate acestea, accesul la internet nu este însoţit de un nivel similar al competenţelor digitale în rândul populaţiei.

Infrastructura s-a extins substanțial în ultimii ani. România are un nivel de conectivitate la internet în rândul gospodăriilor de 95,47% în 2025, în creştere cu aproape 10 puncte procentuale faţă de anul 2020, când procentul era de 86,24%. Cu acest nivel, România se situează pe poziţia a 12-a din cele 27 de state membre, peste media UE de 94,76%.

Printre ţările cu cel mai ridicat nivel de acces la internet se numără Ţările de Jos (99,28%), Luxemburg (99%) şi Malta (97,77%), în timp ce la polul opus se află Croaţia (87,91%), Grecia (88,73%) şi Lituania (89,35%).

Consumul online crește, iar analfabetismul digital scade

Indicatorii privind prezența populației în mediul virtual indică o adoptare rapidă a canalelor de comunicare. În ceea ce priveşte utilizarea internetului de către populaţia generală, 93,15% dintre români utilizau internetul în 2025, faţă de 78,46% în 2020. Irlanda (99,78%), Danemarca (99,71%) şi Ţările de Jos (99,71%) se află în fruntea clasamentului, iar pe ultimele poziţii se situează Croaţia (85,9%), Bulgaria (86,85%) şi Grecia (89,15%).

Numărul persoanelor complet izolate de spațiul digital a înregistrat o diminuare constantă. Datele arată, de asemenea, că ponderea românilor care nu au utilizat niciodată internetul a scăzut la 4,91% în 2025, de la 14,05% în 2020. România rămâne însă sub media UE la acest indicator, precizează analiza.

Internet. Sursa foto: dreamstime.com

Decalaj masiv la nivelul cunoștințelor practice

În ciuda conectării aproape generale, posibilitățile de utilizare avansată și productivă a tehnologiei rămân reduse. În pofida progreselor înregistrate în perioada 2020-2025 în ceea ce priveşte accesul populaţiei la internet, cea mai mare provocare pentru România rămâne dezvoltarea competenţelor digitale. Doar 31,84% din populaţie deţine competenţe digitale de bază sau superioare, România situându-se pe ultimul loc în UE. Bulgaria (38,26%), Slovenia (46,5%) şi Letonia (48,43%) se află, de asemenea, în partea de jos a clasamentului, în timp ce cele mai ridicate ponderi sunt înregistrate în Ţările de Jos (83,61%), Irlanda (82,82%) şi Danemarca (81,45%).

Evaluarea acestor cunoștințe se realizează după criterii standardizate la nivel european. Competenţele digitale sunt evaluate pe baza activităţilor pe care persoanele cu vârste între 16 şi 74 de ani le desfăşoară online sau cu ajutorul unor programe informatice, în cinci domenii: căutarea şi evaluarea informaţiilor şi a datelor, comunicare şi colaborare, crearea de conţinut digital, siguranţă şi rezolvarea problemelor.

Analiza Monitorul Social a fost realizată pe baza datelor Eurostat.