PORȚILE de LUT ale României. 300 de milioane de euro TOCAȚI pentru o retehnologizare de care NU ERA NEVOIE
Editura Evenimentul si Capital

PORȚILE de LUT ale României. 300 de milioane de euro TOCAȚI pentru o retehnologizare de care NU ERA NEVOIE

Autor: | | 3 Comentarii | 10790 Vizualizari

Am retehnologizat nişte hidrocentrale aflate încă în garanție. Cu bani de trei ori mai mulți decât au dat sârbii pentru acelaşi lucru şi mult mai târziu. Prostia națională nu are limite. Toată lumea fuge ca de dracu’ când aude de subiectul „Porțile de Fier”.

Inaugurarea, pe 16 mai 1972, a hidrocentralei Porțile de Fier, din amonte de Drobeta Turnu Severin, a fost un moment de triumf pentru Nicolae Ceauşescu care, alături de omologul său iugoslav, Iosif Broz Tito, a tăiat panglica giganticei lucrări. Pentru construirea ei, vechiul oraş Orşova a fost ras de pe suprafața pâmântului şi inundat. La fel, celebra insulă Ada Kaleh. Mii de oameni au fost strămutați pentru ca țara să fie cât mai puțin dependentă energetic. După 1989, la sfârşitul anilor ‚ 90, noii guvernanți au luat decizia retehnologizării Porților de Fier I (PF I) şi a suratei sale mai mici, Porțile de Fier II (PF II), aflată 60 de kilometri în aval de Severin. Asta cu toate că garanția echipamentelor fusese prelungită cu zece ani de furnizorul rusesc. Trebuiau cheltuiți nişte bani sau, mai exact, trebuia ca nişte bani să intre în buzunarele unor „băieți deştepți”. Şi sârbii s-au apucat de modernizări numai că ei au ales să le facă mai târziu şi pe o sumă de trei ori mai mică. Retehnologizarea s-a încheiat, cel puțin pe hârtie, dar incidente grave se petrec. Ultimul, pe 12 iulie, a constat într-un incendiu de proporții la transformatorul uneia dintre turbine. A fost un noroc chior că nu a murit nimeni și că n-a explodat transformatorul. Dacă ar mai fi fost la putere, Ceauşescu îi împuşca pe toți cei care şi-au pus semnătura pe documentele retehnologizării. Pentru sabotajul economiei naționale.

Costurile proiectului inițial s-au dublat

Porțile de Fier 1 este, în ziua de astăzi, o hidrocentrală cu şase turbine x 194 MW. Înainte de retehnologizare, care a început în 1995, şi nu s-a terminat, practic, nici astăzi, avea 175 MW pe fiecare turbină. Concret „puterea instalată”, pe timpul comuniştilor, era de 1050 MW, iar azi este, după o investiție enormă, doar cu puțin mai mare, de 1170 MW. „Pentru diferența de 120 de MW statul român a plătit către firma elvețiană Shulzer Hydro 150 de miioane de euro, în acte. Dar de fapt s-a plătit dublu pentru că s-au majorat costurile, dar nu s-au decontat prin investiții, ci prin lucrări de mentenanță. Şi asta le-am spus-o şi procurorilor DIICOT în dosarul privind jaful de la cele două hidrocentrale”, povesteşte, pe un ton amar, inginerul mecanic Cristinel Popescu, de 54 de ani, liderul sindicatului „Porțile de Fier”, de la Hidroserv, firma care se ocupă de mentenanța celor două centrale hidro-electrice. Omul lucrează aici din 1990 şi este responsabilul pentru situațiile de urgență al Hidroserv. Pentru luările sale de poziție şi pentru că a demascat jaful de la Severin a fost sancționat şi chiar dat afară. A câştigat procesul şi a fost reangajat. Să te ferească Dumnezeu de omul care n-are nimic de pierdut!

Dosarul pierdut de la DIICOT

Dosarul la care se referă Cristinel Popescu a fost instrumentat de o echipă de trei procurori condusă de procuroarea Adriana Cristescu. „După ce l-a finalizat, în 2014, i s-a luat lucrarea! Apoi, s-a pensionat. Dosarul a dispărut pur şi simplu! Am făcut o adresă la DIICOT, în care am cerut să mi se comunice stadiul acestuia şi, de trei ani, n-am primit niciun răspuns”, e indignat sindicalistul. Printre cei cu care am stat de vorbă se numără şi Sorin Viaşu, un economist de 55 de ani, care din 2003, de când lucrează la Hidroserv, a aflat multe dedesubturi. Cei doi sunt singurii care au avut curajul să-şi asume, cu nume şi prenume declarațiile. Restul, fie că lucrează direct la cele două hidrocentrale, la Hidroelectrica – firma mamă, sau Ministerul Energiei, au ales anonimatul. Le este frică pentru locul lor de muncă. „În 1989 lucrau, la ambele hidrocentrale – la exploatare – circa 850 de salariați, 500 la PF I şi 350 la PF II. Acum, în total, sunt doar 500 şi pe exploatare şi pe Hidroserv, care s-a desprins de Hidroelectrica în noiembrie 2002”, contabilizează economistul.

Au concediat scafandrii şi au intrat la apă

Printre cei diponibilizați majoritatea covârşitoare au fost specialişti: lăcătuşi-mecanici, ingineri, electricieni cu înaltă calificare care se ocupau de protecție şi automatizare – aşa-numiții PRAM-işti.

Iar în 2015 a venit rândul şi celor patru scafandri angajați permanent. „Ei erau absolut necesari pentru lucrări de întreținere. Nici nu costau mult. Un scafandru primea cam 3.000 de lei, lunar, cu tot cu orele de scufundare. Astăzi, Hidroserv plăteşte o echipă 1.100 pe ora de lucru, nu de scufundare! Doar pe o lucrare care durează opt ore se plăteşte aproximativ dublul salariului celor patru scafandri dați afară acum trei ani!”, se enervează Cristinel Popescu.

Începuturile devalizării

Porțile de Fier I are şase hidroagregate, şase turbine, pe înțelesul oricui. Sârbii au la fel. La noi au fost retehnologizate toate, la ei doar patru. Cu toate acestea, într-o funcționare normală a celor două „aripi” ale PF I sârbii produc mai multă energie ca noi.

Iar în timp ce noi am plătit 300 de milioane de euro elvețienilor de la Shulzer, vecinii noştri au ales o modernizare cu firma constructoare, din Rusia şi plătesc la jumătate. Turbinele noastre au fost făcute trei la Reşița şi trei în URSS. Sârbii au cumpărat doar de la ruşi.

La ei s-a organizat o licitație, la care s-a prezentat şi Shulzer şi a pierdut-o. La noi s-a mers pe „încredințare directă”. Documentul a fost semnat de răposatul ministru de Finanțe țărănist, Ulm Spineanu, la care a venit mapa pe timpul când premierul Victor Ciorbea era plecat într-o vizită în Germania. Co-semnatar a fost şi Călin Popescu Tăriceanu care era, pe atunci, ministrul Industriilor.

Retehnologizare cu 13 ani înainte de expirarea garanției

„Garanția dată de firma rusească, la recepția lucrării, în 1972, era de 30 de ani, urmând să expire în 2002. Garanția a mai fost prelungită cu încă zece ani! Noi am început retehnologizarea hidrocentralei cu 13 ani înainte de expirarea duratei de viață estimată. Sârbii au mers chiar mai departe exploatând-o, aşa expirată cum era, până acum cinci ani!”, se enervează, din nou, liderul de sindicat.

Cristinel Popescu zice, şi ştie ce spune, că, din punctul său de vedere nu era nevoie deloc de o retehnologizare, ci de o reparație capitală cu oarece modernizări. Atât.

Bani aruncați pe apa Dunării: „Nu trebuia schimbată partea mecanică, adică fix turbinele. Era necesar de modernizat doar partea electrică a centralei. Adică panouri, automatizările, dulapurile electrice etc. Lucruri care s-au făcut, da’ cu un preț mult mai mare! O reparație capitală costa 100 de milioane de euro. Şi noi am plătit triplu. Asta numai la PF I”.

15% din energia electrică produsă la noi

Ca să se înțeleagă importanța strategică a hidrocentralelor din județul Mehedinți sunt necesare câteva cifre. Hidroelectrica, mamutul energetic sub tutela căreia funcționează PF I şi PF II, asigură 25-30% din necesarul energiei electrice din toată țara, iar cele două hidrocentrale asigură 40% din Hidroelectrica. Adică 10-15% din consumul național. Spre comparație, centrala atomo-electrică de la Cernavodă e la acelaşi nivel cu producția PF I şi PF II. Cristinel Popescu scoate un Raport al Curții de Conturi Bucureşti, din 2005, în care se arată foarte clar că obiectivele asumate prin HG 447, din 28 august 1997 şi contractele, ulterioare, de retehnologizare, nu s-au îndeplinit. „În perioada 2005-2011, perioadă în care eu am monitorizat datele de la PF I, partea română a produs cu peste trei milioane de MW/h decât sârbii care nu începuseră retehnologizarea!”, citeză el din raport.

Interesele străine plătite cu banii noştri

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: EVZ Special

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate