Efectele anihilării legislaţiei de offset. România pierde 1 milliard de euro dintr-un foc, din achiziţionarea corvetelor

Efectele anihilării legislaţiei de offset. România pierde 1 milliard de euro dintr-un foc, din achiziţionarea corvetelor

„Cu cât mai mic este offset-ul sau nu este deloc cu atât este mai mare comisionul”, susţine un specialist în achiziţii militare. Offset-ul presupune că cel puţin 80 la sută din banii plătiţi de România pentru importul de armamente să se întoarcă în industria naţională sub formă de investiţii

Guvernele României, indiferent cum se numesc, fac eforturi demne de o cauză mai bună ca ţara să iasă în pagubă din achiziţiile de armament prin suspendarea a ceea ce se numeşte compensare industrială sau offset. Ultima ispravă de acest fel se regăseşte în proiectul de hotărâre de guvern privind înzestrarea Armatei cu patru corvete, pusă în dezbatere publică pe siteul Ministerului Apărării Naţionale pe 16 august.

Prioritate, România

Deşi în Nota de Fundamentare se precizează că „pentru Armata României este fundamental ca realizarea construcţiei şi dotarea celor patru corvete să se facă în România”, ceea ce va duce la „crearea premiselor constituirii unui centru de mentenanţă în România, cu responsabilităţi în realizarea mentenanţei/modernizării pe ciclul de viaţă al navelor”, în proiectul de HG se arată că dotarea corvetelor se va face prin echipamente, muniţii şi servicii prin contracte atribuite de un guvern unui alt guvern.

Ne puteți urmări și pe Google News

Toate bune şi frumoase, numai că acest tip de achiziţii au fost scutite de guvernul Cioloş în decembrie 2015, prin Ordonanţa nr.58, de obligaţiile prevăzute de legea offset-ului ca furnizorul să facă „compensaţii economice în proporţie de cel puţin 80 la sută din valoarea contractului de achiziție”.

Cum valoarea totală a proiectului pentru corvete este de 1,6 miliarde de euro, rezultă că România renunţă de bunăvoie la investiţii de peste un miliard de euro. Asta în condiţiile în care fostul ministru al Apărării, Adrian Ţuţuianu, declara pe 15 august că „interesul este acelaşi, ca bună parte din ceea ce înseamnă o corvetă să se producă în România. Vrem să fie produse în România, bună parte, probabil că nu putem tot. Suntem într-o întârziere foarte mare, dar am spus mereu şi o spun şi astăzi, dezvoltarea economică este cea mai bună garanţie de securitate”.

Minciuna guvern-guvern

Un expert în achiziţii militare consultat de Evenimentul zilei a ţinut să consemnăm că: ”Indiferent cui i se va da contractul este o minciună că armamentul şi sistemele pot fi procurate doar prin contract guvern-guvern. Amintiţi-vă de ordonanţa pregătită pe vreme guvernului Ponta şi promovată de Cioloş care a scos contractele guvern-guvern de sub incidenţa offset-ului. Se fură pe faţă, cu legea în mână. Cu cât mai mic este offset-ul sau nu este deloc cu atât este mai mare comisionul. Soluţia corectă este cea folosită în toată lumea, contractele comerciale să fie între companii. Vânzătorii sunt companiile, nu guvernele. Acum au băgat în Nota de Fundamentare „acţiuni compensatorii” conform legii, adică aia ciuntită de Ponta şi Cioloş. Deci au băgat iar în hotararea de guvern aceiaşi clauză de pe vremea lui Cioloş, Romtehnica să procure armamentul, muniţia, echipametele, de circa un miliard de euro, separat, prin contract guvernguvern, adică zero offset”.

Argumentaţie falsă

Acelaşi expert susţine că „MApN prezintă argumentaţii false cu scopul de a scoate achiziţia de echipamente militare de sub incidenţa offset-ului. În art.2 al Proiectului de HG se menţioneaza în mod eronat şi abuziv, pe baza unei argumentaţii false din Nota de Fundamentare, care nu are acoperire în realitate, că echipamentele, muniţiile şi serviciile necesare dotării corvetelor nu pot fi achiziţionate decât de la terţe guverne şi nu de la companiile de profil”.

Proiectul Hotărârii de Guvern spune la articolul 2: „Se aprobă încheierea de către Ministerul Apărării Naţionale, potrivit procedurii specifice aprobate prin ordin al ministrului apărării naţionale, cu respectarea prevederilor art. 22 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 195/2012, de acorduri/contracte interguvernamentale pentru echipamente, muniţii şi servicii necesare dotării corvetelor prevăzute la alin. (1), care nu pot fi achiziţionate decât prin contracte atribuite de un guvern unui alt guvern”.

„Noua Hotărâre de guvern nu urmăreşte decât să anihileze aplicarea offset-ului pentru achiziţiile militare. După cum bine ştiţi, MApN a amendat recent Legea offsetului folosindu-se de o achiziţie pentru comandamentul de divizie de la o Agenţie NATO, adăugând în Legea 354/2003 un paragraf prin care achiziţiile realizate de către guvernul României de la alte guverne sunt exceptate de la aplicarea offsetului. Acesta s-a realizat prin OUG 58 din decembrie 2015, unde MApN, în mod nejustificat, pe lânga excluderea aplicabilă în cazul utilizării de „fonduri externe nerambursabile acordate Guvernului României, pentru suma finanţată, şi nici în cazul contractelor atribuite Agenţiei NATO pentru Comunicaţii şi Informatică din cadrul Organizaţiei NATO pentru Comunicaţii şi Informatică “ s-a inclus şi prevederea ca şi contractele „guvern la guvern” sa fie scoase de sub incidenţa acestei legi, prevedere aplicata în mod abuziv, retroactiv, contractului de cumpărare a avioanelor F-16 din Portugalia. Acel contract a inclus echipamente noi de peste 400 milioane de dolari care au fost exceptate de la aplicarea legislaţiei de offset”, a concluzionat expertul consultat de Evenimentul zilei.

Intervenţia procurorilor

Parchetul General a dechis în iunie un dosar penal privind hotărîrea de guvern pentru contractul de achiziţie de corvete multifunc- ţionale emisă de Guvernul Cioloş. Procurorii au solicitat de la Senat corespondenţa cu fostul ministru al Apărării, Mihnea Motoc, pe tema achiziţiei de corvete.

„Vom abroga hotărârea de guvern dată în decembrie, pentru că n-a fost dată în mod legal. Trebuia să existe înainte un memorandum care să fie aprobat în Parlament. Orice investiţie în acest domeniu mai mare de 100 de milioane de euro trebuie aprobată de către Parlament, deci paşii sunt cât se poate de clari. Se abrogă, se merge cu memorandum în Parlament. Parlamentul aprobă sau nu, după care se vine în Guvern cu o hotărâre de guvern de acest tip. Nu s-au respectat acei paşi, tocmai de aceea trebuie să abrogăm această hotărâre de guvern”, a declarat premierul Sorin Grindeanu,în luna martie.

Ciondăneala politică

Fostul premier Dacian Cioloş şi fostul ministru al Apărării, Mihnea Motoc, susţineau, pe 23 februarie, că hotărârea de guvern privitoare la corvete nu reprezintă un contract semnat sau aprobat, ci stabileşte doar procedura de achiziţie, iar abrogarea HG nu poate avea ca temei nerespectarea condiţiilor legale de adoptare.

În şedinţa din 7 noiembrie 2016 a Biroului Permanent al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu şi reprezentanţii PSD au decis să nu aprobe demararea procedurii de achiziţie a corvetelor iniţiată de guvernul Cioloş. Preşedintele Senatului pretindea că nu înţelege despre ce este vorba, iar liderii PSD susţineau, deşi legea spune că Parlamentul are decizia în acest sens, că Legislativul nu trebuie să facă ce îi dictează Guvernul. 

Mai mult, Victor Ponta cerea, în 11 noiembrie, ca România să nu respecte angajamentul luat faţă de NATO privind alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, pentru că Rusia nu este duşmanul României şi nu e nevoie de înzestrarea Armatei.

MApN: Programele de cooperare industrială solicitate fi rmelor exced rezultatele obţinute prin offset

La solicitarea Evenimentului zilei, Ministerul Apărării Naţionale a transmis următorul punct de vedere privind politica de înzestrare a Armatei şi aplicarea offsetului:

„Înzestrarea armatei se va face conform Planului de înzestrare 2017- 2026, prin prisma alocării a 2 la sută din PIB pentru Apărare, cerinţă la care România s-a angajat politic, cât şi prin nevoia stringentă de înlocuire a unor capabilităţi militare depăşite fizic şi moral.

Priorităţile echipei de conducere a M.Ap.N. sunt aliniate cu interesele Ministerului Economiei pentru determinarea implicării industriei naţionale de apărare în înzestrarea armatei şi urgentarea procedurilor de achiziţie, inclusiv prin propuneri legislative ce vor fi prezentate Parlamentului în această toamnă.

„Trebuie să avem o industrie naţională de apărare puternică”

Principiul de bază pe care Ministerul Apărării Naţionale, împreună cu Ministerul Economiei, l-a avut în calcul, în timpul consultărilor cu reprezentanţii companiilor producătoare, pleacă de la faptul că trebuie să avem o industrie naţională de apărare puternică, în interesul securităţii naţionale. Echipele de specialişti ale celor două ministere lucrează pentru integrarea în industria de profil a unor părţi semnificative din producţia capabilităţilor militare ce se vor achiziţiona. Acest demers are ca rezultat dezvoltarea pe termen lung a industriei de profil pe plan naţional dar şi relansarea unor sectoare de producţie. Astfel, o parte importantă din bugetul de 2 la sută al apărării va fi direcţionat către industria românească, investindu-se în economia românească.

Această abordare are loc în relaţia cu toate companiile producătoare, solicitându-se realizarea unui transfer de tehnologie astfel încât unele produse să fie realizate în România.

Programele de cooperare industrială solicitate firmelor producătoare exced rezultatele şi investiţiile care ar putea fi obţinute prin offset.

Potrivit legislaţiei SUA, programele derulate prin Guvern sunt exceptate de la obligaţiile de offset. 

Problematica operaţiunilor compensatorii („offset”) este stabilită prin OUG nr. 189/12 decembrie 2002, cu modificările şi completă- rile ulterioare, care stabileşte principiile, cadrul general şi procedurile pentru derularea operaţiunilor compensatorii, constând în compensaţii economice, stabilite prin contractele de achiziţie ca o condiţie pentru achiziţionarea de produse, lucrări sau servicii de pe piaţa externă, în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, cu condiţia ca aceste achiziţii să depăşească pragul de 2 milioane de euro.

Practic, obligaţia de compensare constă în efectuarea de operaţiuni compensatorii în valoare de cel puţin 80% din valoarea contractului de achiziţie încheiat cu autoritatea contractantă. Prevederile OUG nr. 189/2002 nu se aplică în cazul contractelor atribuite de un guvern altui guvern.

De asemenea, conform legislaţiei americane, toate programele derulate de către Guvernul american sunt exceptate de la obligaţiile de offset.

Privind costurile programelor deja anunţate, o valoare precisă a acestora poate fi cunoscută după decizia finală privind cerinţele tehnice şi operaţionale ale părţii române şi cursul de acţiune decis pentru aplicare în strategia de achiziţie.

În ceea ce priveşte corvetele, în acest moment, procesul de transparenţă decizională a fost încheiat, toate propunerile şi observaţiile primite sunt analizate de către structurile specializate pentru ca actul normativ să fie adoptat de către Guvernul României, existând obligativitatea realizării acestora într-un şantier naval din România. Odată ce actul normativ va fi adoptat, echipele tehnice vor implementa procedurile specifice, conform legislaţiei în vigoare.

Modificarea legislaţiei, în atenţie

Pentru realizarea obiectivelor mai sus amintite, M.Ap.N., împreună cu Ministerul Economiei, are în atenţie modificarea legislaţiei astfel încât industria naţională de apărare să aibă prioritate, fără a încălca regulile europene privind transparenţa achiziţiilor. Conducerea ministerului a avut şi o întâlnire cu reprezentanţii Consiliului Concurenţei şi Agenţiei Naţionale de Achiziţii Publice pe aceste subiecte, pentru a evita declanşarea unor proceduri de infringement.

În prezent, M.Ap.N., în colaborare cu reprezentanţi ai structurilor beneficiare, fundamentează cerinţele pentru realizarea activităţilor în cel mai scurt timp, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare în domeniul achiziţiilor, pentru satisfacerea necesităţilor de înzestrare, ţinând seama de interesul naţional şi de angajamentele asumate în relaţia cu structurile NATO”.