Joi seara, aflat în direct la Realitatea tv, am citit pe un site – în pauza de publicitate – despre atacul lui Traian Băsescu, de pe B1 Tv, îndreptat împotriva trecutului de familie al lui Victor Ponta. Pentru a-şi argumenta teza oportunismului care-l definește pe Victor Ponta, Traian Băsescu a invocat amănuntul că tînărul şi-a lăsat soţia însărcinată în şase luni pentru a se căsători cu fiica unui important om politic.

Comentînd momentul, am ţinut să remarc două lucruri:

1) Ca om, am zis că aşa ceva nu se face, oricît de puturoasă ar fi bătălia politică. Nu numai pentru că viaţa strict intimă a adversarului trebuie să rămînă spaţiu tabu, cît şi pentru că gestul acuzat de preşedinte ca fiind unul de Dinu Păturică putea să aibă cauze omeneşti mult mai complicate.

2) Ca analist, am zis că Traian Băsescu pierde prin această ieşire nepotrivită.

Vineri, 9 mai 2014, urmărind reacţiile provocate de această incredibilă escaladare în războiul Traian Băsescu – Victor Ponta, mi-am dat seama că:

1) Am avut dreptate ca om.

2) M-am înşelat ca analist.

Ieşirea nu i-a adus lui Traian Băsescu nici o pierdere în planul imaginii.

De ce?

Opinia publică s-a obişnuit cu astfel de derapaje ale lui Traian Băsescu.

După 10 ani de mandat, slăbiciunile lui Traian Băsescu au devenit bun public. Mulți români le trec cu vederea, pentru că le pun în balanță cu însușirile lui Traian Băsescu.

În plus, dezvăluirea a trecut drept răspuns normal, justificat la atacurile și ele deplasate ale lui  Victor Ponta, cum au fost cele despre ”parașutele” lui Traian Băsescu.

Altfel ar fi stat lucrurile dacă Victor Ponta nu s-ar fi lăsat antrenat în războiul declaraţiilor tari, violente, cu Traian Băsescu, plecînd de la adevărul că unui comportament politicos nu i se paote răspunde cu unul mocirlos.

Momentul din aceste zile e doar unul dintre argumentele că din războiul Traian Băsescu – Victor Ponta pe termen lung pierde în chip catastrofal Victor Ponta.

Zic e unul dintre argumente, deoarece mai sînt şi altele, multe.

Iată cîteva dintre ele, adăugate argumentului că opinia publică s-a obişnuit cu astfel de ieşiri ale lui Traian Băsescu:

1) Victor Ponta a susţinut mult timp că vede următorul preşedinte net deosebit de Traian Băsescu în ce priveşte înălţimea funcţiei, calmul, înţelepciunea. Chiar dacă el nu va candida, acest ideal era de presupus că va guverna alegerea de către PSD a candidatului.

Angajîndu-se în  Războiul cu Traian Băsescu, Victor Ponta s-a manifestat ca un Traian Băsescu. Fără a avea însă realizările celor 10 ani de mandat, pentru care mulți români îi trec cu vederea slăbiciunile.

Din nenorocire pentru el, în acest Război, Victor Ponta a fost o banală clonă a lui Traian Băsescu şi, prin asta, în stare să dezvăluie în chip caricatural slăbiciunile lui Traian Băsescu.

2) Victor Ponta n-are replică, n-are ironie, n-are proprietatea termenilor. Pentru a duce un război al declaraţiilor cu Traian Băsescu trebuie să ai talent de polemist la nivel înalt.

Victor Ponta, politician făcut în eprubetă,  asemenea lui  Adrian Năstase şi Mircea Geoană, nu le nimereşte cînd e vorba să-l împungă pe Traian Băsescu cu vorba. În timp ce Traian Băsescu, imbatabil cînd se apucă de folosirea vorbei ca obiect contondent, le nimereşte totdeauna,  Victor Ponta repetă papagaliceşte clişee, injurii pur şi simplu, cînd ar trebui să înjure cu talent.

3) Traian Băsescu e la finele mandatului de preşedinte. Orice ai spune despre el, orice s-ar dezvălui nu-l afectează, pentru că el nu va candida, ca să nu mai spun că despre el s-au spus atîtea lucruri, i-a fost răscolit trecutul atît de tare, încît nici o dezvăluire nu-l mai atinge.

Un timp Victor Ponta mi-a lăsat impresia că știe aceste adevăruri și că, prin urmare, va evita angajarea în Războiul fatal cu Traian Băsescu.

Din cîte-l știu, spre deosebire de alți politicieni, poate încasa fără a tresări.

Ce l-a făcut să intre într-un Război pe care l-a pierdut din start, din simplul fapt că s-a angajat să-l ducă?!