Companii importante din România au accesat, în ultimii ani, împrumuturi de la Banca Internațională de Investiții, cu sediul la Moscova.

Potrivit reprezentanților băncii, în prezent, portofoliul de împrumuturi în România depășește 100 de milioane de euro și va continua să crească.

Banca tocmai a anunțat un împrumut pentru grupul Trans-Oil din Republica Moldova și are pe masa de discuții alte patru proiecte care totalizează 40 de milioane de euro.

Portofoliul de împrumuturi al Băncii Internaționale de Investiții a ajuns, de la relansarea ei, din 2012, la 753 de milioane de euro, în doar șase ani, din care România reprezenta 10%, potrivit rapoartelor băncii, informează radio Europa Liberă.

„În prezent, portofoliul de împrumuturi în România acoperă domenii precum infrastructura, sectorul serviciilor, agricultura și industria alimentară, susținerea IMM-urilor. Depășește în prezent 100 de milioane de euro și intenționăm să îl creștem, având deja un număr de proiecte în evaluarea băncii”, potrivit unui răspuns al BII către Europa Liberă.

„Este posibil ca Banca de Investiții Internaționale să le ofere (companiilor, n.r.) mai rapid banii, din punct de vedere al documentației, față de alte instituții precum BERD, BEI sau Banca Mondială, dar nu sunt neapărat bani mai ieftini. Cu toate acestea, prin astfel de împrumuturi crește și influența Rusiei în zone pe care ea le consideră strategice”, a explicat analistul financiar Dragoș Cabat.

Banca Internațională de Investiții a anunțat, marți, că a acordat un împrumut grupului agro-industrial Trans-Oil, cel mai mare jucător de profil din Republica Moldova, pentru achiziționarea fabricii de ulei de la Țăndărei, cunoscută sub numele de Ultex Țăndărei. Compania Trans-Oil a fost fondată de cetățeanul rus Vaja Jhashi, care deține funcția de CEO, născut în Georgia (URSS), care ar avea, potrivit portalului anticorupție.md și pașaport american.

Fără a preciza care este valoarea împrumutului, BII spune că susține astfel „investițiile străine în România” și că fondurile vor fi folosite „pentru dezvoltarea și modernizarea tehnică a fabricii care are un potențial de export mare, dar și pentru finanțarea operațiunilor curente, inclusiv achiziționarea de materie primă”.

Mai mult, banca precizează că „fondurile BII împreună cu experiența considerabilă a grupului Trans-Oil vizează aducerea fabricii la ciclul operațional la capacitate maximă, oferind un impact pozitiv asupra situației economice în regiune și dând un impuls creșterii economiei României”.

În urmă cu cinci ani, producătorul Ultex a fost vândut către grupul Trans Oil pentru 10,5 milioane de euro, scria Ziarul Financiar. Ultex a fost dat în administrare companiei Floarea Internațional, afiliată Trans-Oil, care a înregistrat și ea dificultăți financiare.

Vahja Jhashi explica, încă din 2017, pentru un portal de agricultură din Republica Moldova, că „în orașul Țăndărei, din județul Ialomița, se află fabrica Floarea International SRL, care cu timpul va intra în grupul Trans Oil”. Este posibil ca împrumutul acordat de BII Trans-Oil să ajute tocmai acestei integrări.

În afara acestui împrumut, BII explică faptul că mai are în discuție alte patru proiecte care totalizează aproximativ 40 de milioane de euro, care includ investiții în modernizarea infrastructurii de producție și susținerea sectorului IMM-urilor din România.

Printre investițiile BII în România, până la finalul lui 2018, se numără:

• un împrumut sindicalizat, încheiat în iulie 2017, de 20 de milioane de euro, pentru companiile dezvoltatorului imobiliar Iulius, bani care, potrivit BII, aveau ca destinație „finanțarea pe termen lung a centrelor comerciale din România”. La acest împrumut, acordat pe zece ani, a participat și Erste Bank. Antreprenorul ieșean Iulian Dascălu, cel care controlează grupul Iulius, este unul dintre numele importante ale pieței imobiliare locale, dezvoltând de-a lungul timpului atât centre comerciale cât și clădiri de birouri. În 2017, antreprenorul a vândut fondului de investiții Atterbury Europe, 50% din rețeaua de malluri Iulius și din ansamblul multifuncțional Palas Iași, într-o tranzacție de tip joint-venture (Iulius și Atterbury Europe au înființat un fond financiar comun, cu cote egale de participare).
• un împrumut sindicalizat, acordat tot în 2017, în valoare totală de peste 1,3 miliarde de lei (305 milioane de euro), din care contribuția BII a fost de 75 de milioane de lei (circa 16,5 milioane de euro) pentru MEP Retail Investments SRL, o subsidiară a fondului de investiții Mid Europa, pentru finanțarea achiziției lanțului de magazine Profi. Vânzarea Profi a fost cea mai mare tranzacție din retailul autohton: 533 de milioane de euro.
• 4,3 milioane de euro a fost împrumutul pe cinci ani acordat în 2016 pentru Avicola Buzău, parte a grupului Aaylex, controlat de antreprenorul Bogdan Stanca. Grupul Aaylex este producătorul brandului de pui CocoRico. „Fondurile vor fi folosite pentru achiziționarea de bunuri (ferme de pui și abatoare pentru a crește producția proprie de pui)”, menționează BII.
• Compania grecească Tyras SA, care are participațiuni în cadrul Fabricii de Lapte Brașov, producătoarea brandului de lactate Olympus, a contractat, în 2016, un împrumut sindicalizat de la Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, la care a participat și BII. Împrumutul a fost acordat pe șapte ani, iar partea BII a fost de 22 de milioane de euro, iar valoarea acestuia s-ar fi ridicat la circa 50 de milioane de euro: „Fondurile vor fi folosite pentru achiziționarea de echipamente și a gamei de produse oferite, dar și pentru finanțarea nevoilor legate de capitalul de lucru”, mai scrie BII.
• În 2015, BII a acordat un împrumut în valoare de 10 milioane de euro, scadent în șapte ani, companiei Agricover Credit IFN, care oferă credite producătorilor agricoli locali. Agricover Credit IFN este parte a grupului Agricover, controlat de omul de afaceri iranian Jabbar Kanani.

În plus, BII a lansat și mai multe emisiuni de obligațiuni la Bursa de Valori de la București.

Obligațiunile se aseamănă cu împrumuturile Practic, atunci când se cumpără obligațiuni, care au o anumită valoare nominală, banii echivalează cu un împrumut către compania care cumpără aceste obligațiuni. Compania se obligă să restituie la scadență întreaga valoare a împrumutului, la care se adaugă și dobânda trimestrială sau anuală.

Potrivit Profit.ro, BII a cumpărat, în 2016, obligațiuni de 14,5 milioane de euro laCable Communication Systems NV în 2016, compania-mamă a operatorului de cablu TV și internet RCS&RDS.

Pe lista de investiții a BII se află și compania de curierat Urgent Cargus, cu 32,6 milioane de lei (aproape 7 milioane de euro) – un împrumut sindicalizat, la care au mai participat și Erste Group și Unicredit. În septembrie anul trecut, Urgent Cargus, al doilea mare jucător de pe piața locală de curierat, a fost vândut de fondul de investiții Abris Capital Partners către Mid Europa Partners, fondul de investiții care deține rețeaua de servicii medicale private Regina Maria și retailerul Profi.

De asemenea, în 2015, banca a mai făcut o investiție, care ulterior s-a dovedit a fi nerentabilă – a împrumutat cu 15 milioane de euro producătorul de cabluri Romcab, intrat în insolvență.

Pe lista de interese a BII se află și chestiuni legate de protecția mediului, iar partenerii strategici ai băncii în aceste proiecte sunt organizațiile Wetlands International și World Wildlife Fund (WWF). Astfel că, în 2017, banca a alocat un grant de 30.000 de euro către un program educațional al Asociației Milvus. Programul, lansat în septembrie 2017, are loc în ariile protejate Natura 2000 din Valea Nirajului și regiunile Târnavei Mici.

„În cadrul acestuia derulăm activități interactive lunare în 21 clase din 12 comune, cu scopul de a familiariza copiii cu valorile naturale înconjurătoare, prezentându-le totodată posibilitățile de conservare ale acestora. Împreună cu adulții interesați de protecția mediului am identificat valorile naturale la nivelul comunelor și posibilitățile de introducere ale acestora în circuitul turistic”, potrivit raportului anual pe 2017 al asociației.

Planurile băncii

Banca vrea, în continuare extinderea operațiunilor în statele membre, implicit și în România, și plănuiește o creștere a investițiilor în special în „proiecte cu un impact puternic social, economic și de mediu, dar și un efect de integrare”, a răspuns BII pentru Europa Liberă.

Deocamdată, potrivit reprezentanților BII, banca nu are în analiză proiecte legate de sectorul public din România.

Potrivit strategiei de dezvoltare pentru 2018-2022, sectoarele autohtone în care banca intenționează să investească sunt strategice: producția industrială, chimie și petrochimie, energie, industria alimentară și agricultură. Principalii clienți pe care îi targetează banca sunt companiile medii cu venituri între 10 și 50 de milioane de euro.

BII a anunțat că anul trecut România și-a majorat participația cu 4 milioane de euro, ca parte a planului de dezvoltare 2013-2017, făcând-o al cincilea cel mai mare acționar al băncii, cu aproape 7%. În acest an, BII ar mai trebui să mai încaseze de la România încă 3,6 milioane de euro.

Banca Internațională de Investiții (BII) a fost creată în anii 1970 și era instituția financiară care finanța în trecut CAER, Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, având deocamdată sediul la Moscova. Anul acesta sediul urmează să fie mutat la Budapesta, iar la Moscova va rămâne doar birou care se va ocupa de operațiunile BII în statele membre care nu fac parte din UE.

România a devenit membră a acestei băncii în 1971, când această bancă internațională deservea întreg spațiul socialist.

Nouă state foste comuniste au continuat să rămână sau au revenit ulterior ca acționari ai BII: Rusia (46,03%), Bulgaria (12,95%), Ungaria (12,27%), Cehia (11,47%), România (6,89%), Slovacia (6,59%), Cuba (1,64%), Vietnam (1,13%), Mongolia (1,04%).

După o perioadă de relativă amorțire, care a durat din 1990 până în 2012, banca a decis să își reia activitatea.

Banca nu este taxată în țările membre și beneficiază de o serie de imunități și privilegii. De asemenea, nu se supune reglementărilor băncilor centrale și fiind o instituție interguvernamentală cu statut internațional, nu i se aplică sancțiunile imputabile Rusiei după conflictul din Crimeea.