recesiune / sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Datele Institutului Naţional de Statistică privind creşterea ratei inflaţiei vin să confirme că inflaţia din România rămâne la un nivel dublu faţă de media UE.
Inflația ridicată pune România în pericol de recesiune
Acest lucru afectează în mod considerabil puterea de cumpărare a românilor, care scade mult mai rapid decât a cetățenilor altor state membre ale UE.
Efectele acestor creșteri de prețuri sunt deja vizibile în economie, iar economistul Adrian Negrescu susține că dacă inflația va continua să fie atât de ridicată, România se va confrunta cu o stagnare economică severă.
Pe fondul unui consum tot mai redus și al unei încetiniri economice vizibile, riscul de recesiune devine din ce în ce mai evident, iar prognozele favorabile privind creșterea economică riscă să fie subminate de realitatea costurilor tot mai mari.
Adrian Negrescu-captura foto-casinoinside.ro
Efectele scumpirilor asupra economiei și veniturilor populației
"Cum oamenii și-au redus drastic cumpărăturile, tot mai multe firme încep să aibă probleme cu vânzările, iar efectele se văd în accentuarea blocajului financiar și înghețarea investițiilor și a salariilor." În acest context economic dificil, companiile din România se confruntă cu o scădere a cererii pentru produsele lor, iar acest lucru afectează negativ atât veniturile, cât și perspectivele lor de dezvoltare.
Potrivit analistului, după un an 2024 marcat de cel mai scăzut ritm de creștere economică din ultimii 20 de ani, cu excepția anului pandemiei, situația se va agrava în 2025, având toate semnele unei stagnări economice semnificative.
"Toate datele macroeconomice creează premizele unei adevărate stagnări economice în 2025, chiar cu pericolul unei recesiuni tehnice", avertizează Adrian Negrescu. Această stagnare ar putea deveni o realitate dacă tendința de reducere a consumului va continua, afectând grav motorul principal al economiei românești. În această situație, economiștii se tem că efectele scăderii veniturilor populației vor duce la o reducere a cheltuielilor și a consumului, ceea ce va înrăutăți și mai mult perspectiva economică a țării.
Provocările economice și soluțiile posibile
"Creșterea inflației este efectul direct al majorării taxelor de la 1 ianuarie, al eliminării facilităților fiscale și al creșterii salariului minim pe economie." La toate acestea se adaugă scumpirile suplimentare cu energia, gazele și carburanții, care au generat o creștere în cascadă a prețurilor la toate produsele și serviciile. Aceste costuri suplimentare sunt resimțite în mod direct de populație și companii.
Deși guvernanții se laudă cu reducerea inflației la 5%, realitatea este că prețurile nu au scăzut, ci doar au încetinit ritmul de creștere. "Prețurile nu scad în România, ci doar își temperează creșterea", afirmă Adrian Negrescu, subliniind faptul că, de fapt, românii continuă să plătească mult mai mult pentru alimente, produse nealimentare și, în special, pentru servicii. În plus, măsurile de plafonare a adaosului comercial nu au avut efectul scontat.
"Inflația în creștere mai arată un lucru evident, și anume că plafonările adaosului comercial nu au temperat creșterile de prețuri, ci dimpotrivă, au contribuit la creșterea prețurilor celorlalte produse", consideră economistul.
