România, în fața unui dezastru meteo. Ce ne așteaptă vara aceasta

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

România intră într-o nouă etapă de instabilitate atmosferică și căldură excesivă, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM). Directorul instituției, Elena Mateescu, a avertizat în cadrul unei conferințe de specialitate că alternanțele bruște de temperatură, însoțite de fenomene violente, vor marca tot mai des climatul țării noastre.

Vreme ciudată în România

Declarațiile au fost făcute în cadrul Forumului Național „Viitorul Agriculturii”, organizat în contextul preocupărilor crescânde privind impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii și siguranței populației.

„Așa cum arată estimările, pentru prima lună din această vară este posibil să continuăm în aceeași notă – alternanțe de temperaturi foarte ridicate și disconfort termic deosebit de accentuat, dar și fenomene de instabilitate deosebit de accentuată, astfel încât să considerăm că fenomenele meteorologice extreme sunt din ce în ce mai evidente și intense”

Aceasta a mai explicat că fenomenele periculoase care apar în perioada actuală nu mai sunt considerate excepții, ci devin parte a unei noi realități climatice care trebuie gestionată corespunzător, mai ales în domenii precum agricultura.

De ce Mihail Moruzov, primul șef al spionajului românesc, a fost asasinat de legionari, în mandatul lui Antonescu

Breaking News. Universitatea Craiova e noua campioană a României și face eventul

Luna mai, între cele mai reci și mai ploioase din istorie

Elena Mateescu a prezentat și o analiză climatologică a lunii mai 2025, pe care a caracterizat-o ca fiind atipică. Potrivit acesteia, luna trecută s-a remarcat atât prin temperaturi sub normalul perioadei, cât și prin cantități record de precipitații.

„A fost a cincea cea mai rece lună mai din istoria măsurătorilor meteorologice din România, din ultimii 60 de ani, cu o abatere termică de minus 2,2 grade Celsius. A fost a patra cea mai ploioasă lună mai, cu o cantitate medie la nivelul ţării de 120,6 l/mp.”

Directorul ANM a menționat că Moldova a fost regiunea cea mai afectată de aceste condiții, înregistrând recorduri istorice la capitolul precipitații:

„Regiunea Moldovei a înregistrat cea mai ploioasă lună mai din istoria măsurătorilor meteorologice, cu o cantitate medie de 164 l/mp, depăşind precedentul record din 1991.”

Aceste date confirmă faptul că România se află sub influența directă a unor procese climatice aflate în schimbare rapidă, cu impact major asupra resurselor naturale, mediului înconjurător și economiei rurale.

Planuri ANM pentru România

În cadrul aceleiași conferințe, Elena Mateescu a prezentat și proiectele de viitor ale Administrației Naționale de Meteorologie. Printre obiectivele principale se află consolidarea rolului ANM ca centru regional de expertiză în domeniul schimbărilor climatice, dar și modernizarea rețelei de observație.

„Administraţia Naţională de Meteorologie doreşte să devină un hub regional de pregătire profesională în domeniul schimbărilor climatice, în contextul în care a finalizat deja unul dintre cele mai importante obiective, Centrul European de Agrometeorologie, care din această toamnă va deveni operaţional.”

De asemenea, se pregătește un amplu proces de digitalizare și extindere a rețelei naționale de monitorizare meteorologică:

„De la 166 de staţii meteorologice automate, la sfârşitul anului 2026 vom ajunge la 566 de staţii meteorologice automate, din care 200 vor fi instalate în ferme.”

Aceste investiții sunt menite să crească capacitatea României de a anticipa și reacționa la fenomenele meteo periculoase, dar și să sprijine fermierii prin date precise, în timp real, despre starea vremii.

Intervenție la inundații Sursa foto: Facebook

Alternanțe periculoase și riscuri pentru populație și agricultură

În contextul celor menționate, Elena Mateescu a atras atenția asupra unor fenomene meteorologice tot mai frecvente: valuri de căldură, urmate la scurt timp de furtuni puternice și ploi torențiale. Aceste alternanțe afectează în mod direct nu doar sănătatea populației, ci și stabilitatea economică a zonelor rurale.

„„Mai, ultima lună din primăvara 2025, care într-adevăr a adus precipitații, din păcate a avut și efecte prin cantitățile însemnate în unele zone ale țării. A cincea lună mai cea mai rece din istoria măsurătorilor meteorologice, cu abatere termică negativă de minus 2,2 grade Celsius, după mai 1991, 1980, 1978, 1961.

 A patra lună mai cea mai ploioasă, cu o cantitate medie de 120,6 litri pe metru pătrat la nivel național, după mai 1970, 1991 și 2012, iar la nivel regional Moldova înregistrează cea mai ploioasă lună mai din istorie, cu o cantitate medie de 164 litri pe metru pătrat, depășind astfel recordul înregistrat în luna mai 1991, de 163,2 litri pe metru pământ. Muntenia – a patra lună cea mai ploioasă după mai 1971, 2012, 1991 și Transilvania, de asemenea, a patra lună cea mai ploioasă după mai 1970, 2019 și 1984”

Aceste date statistice, prezentate de ANM, sunt asociate cu schimbări bruște ale parametrilor meteorologici.

Experții climatologi avertizează că alternanțele de tip: secetă – ploaie torențială – caniculă – furtună vor continua să se manifeste și vor impune măsuri suplimentare de adaptare, atât în mediul urban, cât și în zonele agricole.