România ar trebui să învețe lecția Spaniei. Cum poate fi evitată o pană masivă de curent electric
- Mădălina Sfrijan
- 29 aprilie 2025, 11:02

Silviu Gurlui, deputat din partea AUR, a adus în prim plan problemele pe care le-ar putea întâmpina România în cazul unui blackout. În opinia sa, autoritățile române ar trebui să găsească soluții eficiente în acest sens și să aibă în vedere exemplul Spaniei.
Silviu Gurlui, explicații legate de pana de curent din Peninsula Iberică
Deputatul AUR a vorbit despre haosul provocat de pana de curent.
„Ce s-a întâmplat astăzi în Spania? Astăzi, 28 aprilie 2025, Spania a fost martora unui eveniment energetic major: o pană de curent (blackout) la scară națională. Care a fost cauza? O supraîncărcare masivă a rețelei electrice din cauza unui vârf uriaș de producție solară. Ce s-a întâmplat? În jurul orei 11:00, producția de energie solară din Spania a atins un vârf record de peste 20 GW – o cantitate imensă, injectată rapid în rețea într-un interval foarte scurt de timp”, a explicat el.
Potrivit acestuia, panourile solare au livrat un exces uriaș de curent și au redus dramatic nevoia de energie de la centralele convenționale (gaz, hidro, nuclear). Acest fenomen a dus la accelerarea turbinelor și la un colaps inevitabil al rețelei.
„În mod normal, rețeaua electrică menține un echilibru fin între producție și consum, pentru a păstra frecvența constantă la 50 Hz. Însă astăzi, vârful solar a perturbat grav acest echilibru.
Cum s-a produs colapsul?
Inundație de energie solară:
Panourile solare au livrat un exces uriaș de curent, reducând dramatic nevoia de energie de la centralele convenționale (gaz, hidro, nuclear)”, a adăugat el.

Energie electrică. Sursa foto: Facebook
Colapsul a fost inevitabil
Deputatul AUR a subliniat că turbinele nu pot încetini brusc.
„Accelerarea turbinelor: Centralele convenționale (în special gaz și hidro) sunt echipate cu turbine care se rotesc sincron cu rețeaua la 50 Hz. Când cererea de energie scade brusc (pentru că energia solară acoperă tot consumul), aceste turbine nu pot încetini instantaneu. Dimpotrivă: fiind în continuare antrenate mecanic de motoare sau de fluxul de apă, ele încep să accelereze spontan”, a explicat Silviu Gurlui.
El a adăugat că „această accelerare duce la creșterea frecvenței rețelei peste 50 Hz. De la un mic dezechilibru, frecvența a început să urce spre 50,5 Hz, 51 Hz sau chiar mai mult”.

Silviu Gurlui. Sursa foto: Facebook
Confirmarea fenomenului
Conform primelor verificări,energia injectată în rețea de turbinele pe gaz și hidroelectrice a crescut brusc.
„Analizele ulterioare au arătat că imediat după vârful solar, energia injectată în rețea de către turbinele pe gaz și hidro a crescut brusc. Acest comportament confirmă teoria accelerării turbinelor și creșterii frecvenței. Turbinele, având energie mecanică acumulată și simțind o scădere a sarcinii, au injectat și mai multă energie în rețea, ceea ce a amplificat dezechilibrul și a accelerat colapsul”, mai arată el.
Deputatul AUR a explicat cum funcționează sistemul de protecție activat în astfel de situații.
- „Activarea protecțiilor: Rețeaua electrică are sisteme automate care protejează echipamentele. Dacă frecvența iese din intervalul sigur (de obicei 49,5–50,5 Hz), încep deconectările automate:
- Se închid centrale
- Se taie secțiuni de rețea
- Se izolează zone întregi pentru a preveni avarii catastrofale.
Potrivit acestuia, colapsul generalizat a apărut „pentru că sistemul nu a reușit să compenseze surplusul de energie suficient de rapid, protecțiile au intrat în acțiune în cascadă, ducând la prăbușirea alimentării electrice pe aproape întreg teritoriul Spaniei, Portugaliei și sudului Franței”.
De ce sistemul nu a putut controla frecvența?
Deși rețelele moderne dispun de invertoare inteligente (care pot regla curentul) și baterii de reacție rapidă (Fast Frequency Response), colapsul nu a putut fi evitat, mai arată Silviu Gurlui.
- „Sisteme automate de reducere a producției (AGC), capacitatea lor nu a fost suficientă pentru a gestiona:
- Mărimea uriașă a vârfului solar (20 GW este enorm)
- Viteza cu care surplusul de energie a intrat în rețea
- Lipsa de inerție mecanică reală (pe care regenerabilele nu o oferă)”, a menționat el.
Silviu Gurlui susține că Spania are un procent mare de energie regenerabilă, iar întreaga rețea este fragilă. În acest context, bateriile uriașe, pompele hidroelectrice de mare capacitate au un rol esențial.
„Mai simplu spus: Electronica poate regla frecvența pe variații mici și lente. Dar la un șoc brutal de energie, ca astăzi, doar masa mecanică a turbinelor poate stabiliza rețeaua, iar aceasta a fost depășită. Spania are deja un procent mare de energie regenerabilă, ceea ce, paradoxal, face rețeaua mai fragilă dacă nu există suficiente: baterii uriașe, pompe hidro de mare capacitate, linii de export rapide spre Franța sau alte țări”, a afirmat deputatul AUR.
Silviu Gurlui, îndemn pentru autorități. România ar trebui să aibă în vedere exemplul Spaniei
La final, deputatul AUR a precizat că România ar trebui să caute din timp soluții pentru a evita apariția unor astfel de probleme la nivelul rețelei.
„Sunt probleme pe care le-am anticipat public inclusiv pentru România, ca fluctuațiile foarte violente foto și eoliene pot perturba puternic rețeaua surselor convenționale care au alt ritm, altă inerție!!!! E un echilibru fragil care poate fi în special susținut cu baterii uriașe sau linii de export de mare capacitate! Să învățăm din așa probleme uriașe!!!”, a încheiat deputatul.