România, aproape de coada clasamentului UE la banii atrași prin PNRR. Lista proiectelor nefinalizate

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

România ajunge luni, 31 august 2026, la termenul-limită pentru finalizarea jaloanelor, țintelor și investițiilor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Proiectele care nu au fost încheiate până la această dată nu mai pot fi finanțate din mecanismul european și vor trebui susținute din alte surse, inclusiv de la bugetul de stat, susține premierul demis Ilie Bolojan.

Bilanțul arată că România a reușit să finalizeze o parte importantă dintre investițiile asumate, însă mii de proiecte au rămas în urmă. Din cele peste 15.000 de investiții incluse în program, aproximativ 4.500 nu au fost finalizate sau recepționate până la termenul stabilit.

România trage linie după PNRR cu proiecte întârziate și sute de milioane de euro pierdute

Valoarea totală revizuită a PNRR pentru România se ridică la aproximativ 20 de miliarde de euro, după reducerea alocării inițiale de 29,2 miliarde de euro.

Din această sumă, România a atras efectiv aproximativ 13 miliarde de euro. Diferența reflectă inclusiv fondurile afectate de întârzieri, jaloane neîndeplinite și modificările succesive ale programului.

Sursa foto: Facebook/Ilie Bolojan

Ilie Bolojan spune că România trebuie să învețe din experiența PNRR

Aflat la Târgu Mureș, unde a participat la recepția unui Centru de chirurgie cardiovasculară finanțat prin PNRR, premierul demis Ilie Bolojan a vorbit despre modul în care programul a fost implementat și despre pierderile de timp provocate de întârzieri.

„Este un final de program PNRR, așa cum spuneam, și aici trebuie să tragem niște lecții pentru noi, nu neapărat pentru zona de sănătate, dar gândiți-vă că la sănătate am început cu un buget din PNRR de peste două miliarde de euro și prin reduceri succesive am ajuns la puțin peste un miliard de euro, ceea ce înseamnă că banii nu s-au pierdut, dar banii au plecat către alte domenii unde au putut fi consumați.

Și asta înseamnă că, de la 19 spitale, la câte am ajuns după ce s-a reașezat PNRR-ul în 2023, am ajuns să fim în situația să finalizăm practic 8, ceea ce înseamnă că celelalte au fost transferate pe alte finanțări, sau din fondurile europene de coeziune sau din bugetele naționale, dar asta înseamnă niște ani de întârziere, niște ani în care pacienți din toată țara, medici, profesionişti din sănătate, nu au condiții la fel de bune pentru a se trata și sunt niște ani pe care i-am pierdut, practic”.

Autoritățile au accelerat proiectele pe ultima sută de metri

În ultimele săptămâni înaintea termenului-limită, autoritățile au încercat să deblocheze proiectele aflate în întârziere. Printre soluțiile invocate de Ilie Bolojan s-au numărat simplificarea procedurilor de licitație și autorizare, o administrare mai eficientă a investițiilor și implicarea unor profesioniști în gestionarea proiectelor.

Premierul demis a vorbit și despre efortul făcut în perioada finală pentru ca mai multe investiții să poată fi închise în termen.

„Pentru a putea însă închide aceste proiecte a fost nevoie de un efort important în această perioadă și cum de multe ori facem noi, și nu întotdeauna este bine, tragem tare pe ultima sută de metri, și în această perioadă am reușit să deblocăm finanțări, să reașezăm linii de credite, să trecem peste aspectele birocratice și le mulțumesc tuturor celor care pe ultima sută de metri au făcut posibil acest lucru”, a spus Ilie Bolojan.

Proiectele neterminate vor ajunge pe alte surse de finanțare

În cazul investițiilor care nu au fost finalizate până la 31 august, finanțarea europeană prin PNRR nu mai poate acoperi lucrările efectuate ulterior.

Parlamentul a adoptat o lege prin care lucrările realizate după această dată trebuie susținute din bugetele locale, bugetul de stat sau alte surse de finanțare. În situația în care beneficiarii nu finalizează investițiile până la 31 decembrie 2026, aceștia pot ajunge în situația de a returna banii primiți anterior.

România a finalizat sute de kilometri de autostradă

În zona infrastructurii rutiere, România a reușit să finalizeze la termen 343 de kilometri de autostradă incluși în angajamentele PNRR.

Totuși, 86,5 kilometri de autostradă nu au fost terminați până la 31 august. Lucrările aferente acestor tronsoane vor trebui continuate din alte surse, inclusiv din fonduri publice.

Ministerul Dezvoltării a încheiat, la rândul său, mii de investiții destinate eficienței energetice, reabilitării termice, consolidării clădirilor vulnerabile la cutremure și dezvoltării infrastructurii verzi.

În educație și digitalizare, o parte importantă dintre investițiile destinate școlilor și laboratoarelor informatice au fost implementate în unitățile de învățământ.

România a finalizat doar opt dintre cele 19 investiții majore din sănătate

Sănătatea rămâne unul dintre domeniile în care întârzierile au avut un impact major. Din cele 19 spitale și secții noi incluse inițial în PNRR, doar opt au fost finalizate în cadrul mecanismului.

Celelalte 11 investiții au fost scoase din PNRR și urmează să fie realizate prin alte surse, precum fondurile europene de coeziune sau bugetele naționale.

Situația a fost explicată de Ilie Bolojan inclusiv prin reducerea succesivă a fondurilor destinate sectorului sanitar și prin transferarea unor investiții către alte programe de finanțare.

România a pierdut 770 de milioane de euro pentru un jalon privind salarizarea

Unul dintre cele mai costisitoare eșecuri îl reprezintă jalonul referitor la noua Lege a salarizării unitare în sectorul bugetar.

Blocajul politic din jurul reformei a dus la pierderea definitivă a aproximativ 770 de milioane de euro aferente acestui obiectiv. Președintele Nicușor Dan a atribuit responsabilitatea pentru situație partidelor care au format fosta coaliție de guvernare.

În paralel, peste 2.500 de proiecte locale, între care investiții în utilități, creșe și lucrări de reabilitare, au rămas în întârziere. Finalizarea acestora pune presiune suplimentară asupra bugetelor administrațiilor locale.

România trebuie să trimită ultima cerere de plată până la 30 septembrie

Deși termenul pentru finalizarea fizică a proiectelor este 31 august 2026, procedura financiară a PNRR mai are o etapă importantă.

România trebuie să transmită Comisiei Europene ultima cerere de plată, respectiv Cererea numărul 6, până la 30 septembrie 2026.

Ministrul Dragoș Pîslaru a anunțat că documentația urmează să fie transmisă până la această dată. Cererea are o valoare brută estimată la aproximativ 8,8 miliarde de euro, formată din granturi și împrumuturi, însă suma care va ajunge efectiv la România depinde de îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate.

Comisia Europeană va lua în calcul lucrările și obiectivele eligibile realizate până la termenul de 31 august.

România se află în partea de jos a clasamentului european

În comparație cu celelalte state membre, România are o rată redusă de absorbție a fondurilor disponibile prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Țara noastră a atras aproximativ 61% din alocarea revizuită, echivalentul celor circa 13 miliarde de euro încasați până acum.

Spania și Italia se află printre statele cu cele mai bune rezultate, după ce au atras o proporție foarte mare din fondurile disponibile și au transmis constant cereri de plată. Portugalia și Grecia au, la rândul lor, rate de absorbție de aproximativ 80-85%.

Multe dintre statele membre au ajuns la niveluri de 70-75%, în timp ce Polonia a depășit 65% și și-a accelerat ritmul de atragere a fondurilor în ultima perioadă.

România este depășită în acest clasament doar de Bulgaria, care a atras aproximativ 53% din fondurile disponibile prin PNRR.