Moscova a invocat sprijinul autorităţilor române şi al altor state UE pentru a pune presiune pe Ucraina. România a intrat ieri în jocul fierbinte al declaraţiilor lansate la Moscova şi Kiev, care au încercat să-şi atragă aliaţi în plin conflict pe tema gazelor, care a afectat 18 state europene.
Rolul ţării noastre a început marţi seară, după ce guvernul rus a anunţat, conform agenţiei RIA Novosti, că preşedintele Traian Băsescu a afirmat, într-o convorbire telefonică cu premierul Vladimir Putin, „că împărtăşeşte poziţia Rusiei privind responsabilitatea Ucrainei pentru blocarea tranzitului gazului spre Europa“.
Ieri, de la Kiev, Ucraina i-a cerut României să respingă oficial informaţia difuzată de presa rusă, potrivit agenţiei URA, preluată de Hotnews. Viceministrul de externe al Ucrainei, Konstantin Eliseev, a susţinut chiar că ambasadorul României la Kiev l-a asigurat că informaţiile din presa rusă sunt eronate.
Până ieri-seară însă, Ministerul român al Afacerilor Externe nu a putut confirma dacă ambasadorul român la Kiev a avut o discuţie cu Konstantin Eliseev. „Doar Putin te poate utiliza“
Istoricul şi comentatorul Armand Goşu a apreciat pentru EVZ că unul dintre efectele dezvăluirilor guvernului rus cu privire la conversaţia Putin- Băsescu este menţinerea unei presiuni asupra Ucrainei în disputa pe tema gazelor. În acelaşi timp, el a atras atenţia că România nu ar avea de câştigat de pe urma susţinerii poziţiei Moscovei în actuala dispută. „Totul depinde de cum este gestionată relaţia cu Rusia, dar doar Putin te poate utiliza în momentele acestea“, a apreciat Goşu. „Nu ştiu dacă Băsescu are un joc, dar dacă are, atunci acesta este subordonat jocului lui Putin“, adaugă el.
Analistul Iulian Chifu a subliniat, la rândul său, că informaţiile furnizate de guvernul rus, care nu au venit pe cale oficială, „nu corespund uzanţelor diplomatice şi pun într-o situaţie dificilă România“. „Astfel de mesaje pot fi lecturate ca o ieşire din pluton de către aliaţii României din UE sau chiar din NATO“, a apreciat Chifu. „Rusia are de câştigat însă, pentru că presează astfel Ucraina, provoacă tensiuni interne în această ţară şi o îndepărtează de UE“, a adăugat analistul, care a mai precizat că stilul Moscovei de a aborda diferit statele europene afectează coeziunea UE.
„O atitudine corectă“
În acelaşi timp, analistul economic Ilie Şerbănescu a apreciat că preşedintele Băsescu a avut o atitudine corectă când i-a dat dreptate lui Putin şi a incriminat Ucraina pentru situaţia creată. „În primul rând, gazul vine din Rusia şi este normal un astfel de răspuns faţă de furnizorul nostru“, consideră Şerbănescu.
Mai mult, în opinia sa, Ucraina merită această atitudine, întrucât, de-a lungul timpului, a avut faţă de România un comportament total neeuropean, amintind dispute precum cele legate de Canalul Bâstroe, Insula Şerpilor sau problemele minorităţilor.
AVERTISMENT UE ameninţă Gazprom şi Naftogaz
Ieri, pe fondul acuzaţiilor reciproce aruncate de la Moscova şi Kiev pe tema stopării livrărilor de gaz către Europa, şeful Comisiei UE, Jose Manuel Barroso, a avertizat că va sfătui companiile europene să dea în judecată Gazprom şi Naftogaz. În paralel, premierul Putin, vorbind în prezenţa omologilor din Slovacia, Moldova şi Bulgaria, veniţi în vizită la Moscova, a acuzat Ucraina că „ia alte ţări ostatice“, profitând de rolul său de ţară de tranzit. Tot ieri, preşedintele rus a propus un summit al gazelor, la care să ia parte toate ţările afectate, care ar putea avea loc sâmbătă la Moscova.