Rezistența blocurilor din Capitală. Structura imobilelor nou construite vs. clădirile ridicate în anii '60

Sursa foto: 42331294 © Marian Mocanu | Dreamstime.com

Cutremurele devastatoare din Turcia au ridicat multe semne de întrebare cu privire la rezistența blocurilor din România. Majoritatea construcțiilor vechi din Capitală sunt încadrate la clădiri cu risc seismic și necesită consolidare, însă ce spun specialiștii despre siguranța locuitorilor din blocurile nou construite.

După dezastrul din Turcia, întrebarea de pe buzele tuturor a fost legată de imaginea Bucureștiului în cazul unui cutremur de peste 7,5 grade pe scara Richter. Știm deja că multe clădiri construite în perioada comunistă au diverse catgorii de risc seismic, însă ce rezistență au blocurile nou construite?

Gheorghe Pătrașcu, fostul arhitect-șef al Capitalei, vorbește despre o legislație strictă în domeniul construcțiilor și susține că poate sunt unele abateri, însă majoritatea blocurilor au fost gândite să reziste la cutremure puternice.

„Din informațiile pe care le am eu și experiența mea, cred că este un fenomen cu tot exagerat, adică poate că există minore abateri, dar sistemul din România aproape nu permite erori grave sau încălcări grave ale legislației.

Premierul slovac Robert Fico a ieșit din operație, după mai bine de trei ore

Gabriela Firea, promisiuni pentru bucureșteni. Sprijin pentru cuplurile infertile

Legislația românească este bine pusă la punct din punctul ăsta de vedere. Fiecare șantier de anumită dimensiune și chiar cele mici au prin lege nevoie de un diriginte de șantier, un responsabil cu execuția, se fac verificări”, a spus specialistul în construcții în cadrul unei apariții tv la Antena 3.

Rezistența blocurilor noi, comparativ cu cele construite în anii '60

Gheorghe Pătrașcu susține că nu blocurile nou construite sunt problema în România, ci cele din perioada interbelică. Acesta susține că normele seismice au fost modificate după cutremurul din 1977, iar cele ridicate înainte de tragedie nu au avut norme solide antiseismice.

„Aici discuția este ceva mai complicată, că de fapt problema reală în România sunt blocurile vechi, mai ales cele interbelice. În anii 60 deja existau niște norme antiseismice, dar ele nu au fost suficiente din punct de vedere al asigurării și ele au fost modificate după cutremurul din 1977. Acestea necesită o expertizare atentă.

În principiu, ele nu au fost prost construite din punct de vedere al calculului gravitațional, dar au probleme din punct de vedere seismic. În general, ele nu ajung în riscul 1. Foarte rar, deci riscul 2 e un risc moderat și atunci trebuie luate măsuri de consolidare”, a mai declarat Gheorghe Pătrașcu, fost arhitect-șef al Capitalei.