Reuters: România ar putea fi retrogradată la „junk”, ţară nerecomandată investiţiilor

Reuters: România ar putea fi retrogradată la „junk”, ţară nerecomandată investiţiilor Sursa foto: Arhiva EVZ
Agenția internațională de rating Fitch, prin indicarea unei perspective negative cu privire la România, a tras un semnal de alarmă pentru investitori, dar și pentru autoritățile române. Ea ar putea să fie urmată de S&P, în contextul în care țara se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, măsuri fiscale incerte și instabilitate politică accentuată, arată o analiză Reuters.

Contextul economic și fiscal: ceasul ticăie pentru București

În încercarea de a recâștiga încrederea investitorilor, România se confruntă cu numeroase obstacole, arată Reuters. Cu un deficit bugetar de 8,6% din PIB în 2024 și o creștere accelerată a datoriei publice, țara riscă să piardă statutul de țară „recomandată investițiilor”. Planurile guvernului de a reduce deficitul la 7% până la finalul anului și la 2,5% până în 2031 sunt văzute cu scepticism de piețele internaționale, în lipsa unor măsuri clare și credibile.

Pe fondul reluării alegerilor prezidențiale în luna mai, după anularea votului din decembrie din cauza acuzațiilor de interferență străină, România se află într-o perioadă de instabilitate politică. Aceasta complică eforturile de a adopta un buget pentru 2025, care ar trebui să includă reduceri de cheltuieli și eventuale majorări de taxe.

Risc de retrogradare la nivelul „junk”, pentru România

O eventuală retrogradare la nivelul „junk” ar putea avea consecințe semnificative asupra economiei. Studiile arată că pierderea statutului de țară recomandată investițiilor crește costurile de împrumut pe termen scurt cu aproximativ 200 de puncte de bază. În acest context, România, care intenționează să atragă 13 miliarde de euro în 2025 prin obligațiuni internaționale, s-ar confrunta cu costuri de finanțare mult mai mari.

Randamentele obligațiunilor de stat pe 10 ani au crescut deja la 8%, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, și depășesc semnificativ randamentele Ungariei, care se află la 6,9%. Aceste evoluții reflectă o deteriorare a încrederii investitorilor, care consideră că planurile fiscale ale guvernului sunt insuficiente.

„Vedem deja o deteriorare din perspectiva investitorilor. Dacă măsurile clare de reducere a deficitului nu sunt implementate, costurile de împrumut vor continua să crească”, a declarat Yerlan Syzdykov, șeful piețelor emergente la Amundi.

Soluțiile guvernului: măsuri nepopulare, dar necesare

Ministrul finanțelor, Tanczos Barna, a declarat că guvernul se bazează pe reduceri ale cheltuielilor publice și măsuri de consolidare fiscală pentru a respecta planul aprobat de Comisia Europeană. Totuși, creșterile de taxe, văzute de investitori și agențiile de rating ca o soluție viabilă, sunt evitate înainte de alegerile prezidențiale din mai, fiind considerate nepopulare.

Tanczos Barn. Sursa foto: Razvan Valcaneantu/ EEC

Oficialii români au transmis mesaje contradictorii cu privire la necesitatea unor măsuri fiscale mai dure. Această incertitudine amplifică temerile investitorilor, mai ales în contextul în care România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din Uniunea Europeană.

„Lipsa unui buget aprobat pentru 2025 și alegerile repetate au întârziat emiterea de obligațiuni, ceea ce va duce inevitabil la costuri mai mari de finanțare”, a explicat Viktor Szabo, manager de portofoliu la abrdn.

Consecințele sociale și economice pentru România

Orice măsuri drastice riscă să genereze tensiuni sociale și să slăbească stabilitatea politică. În plus, o retrogradare la nivelul „junk” ar putea afecta proiectele de infrastructură finanțate prin obligațiuni și accesul la fondurile europene de redresare.

Cu toate acestea, România are încă oportunități de finanțare prin intermediul instituțiilor financiare internaționale și al piețelor de retail interne. Ștefan Nanu, șeful agenției române pentru datorie publică, a declarat că țara poate accesa cel puțin 4 miliarde de euro din aceste surse, dar acest lucru depinde de menținerea unui minim de credibilitate fiscală.