Economistul-șef al BNR avertizează: Oare românii sunt dispuși să plătească efectul economic Călin Georgescu?
- Emanuel Nițulescu
- 20 ianuarie 2025, 15:43

Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), a lansat un semnal de alarmă în privința posibilelor consecințe economice dacă Călin Georgescu ar prelua funcția de președinte al României. Într-un articol publicat pe platforma cursdeguvernare.ro, Lazea detaliază o serie de riscuri care ar afecta direct nivelul de trai al românilor, de la majorarea ratelor bancare la reducerea pensiilor și concedieri masive în sectorul public.
Costurile economice ale suveranismului sprijinit de Georgescu
Economistul BNR consideră îngrijorător faptul că o parte semnificativă din electorat este dispusă să sacrifice valorile democratice pentru promisiuni populiste.
Sintagma „Să ne luăm țara înapoi” este, în opinia sa, lipsită de claritate și plină de capcane. „De la cine ar trebui să o luăm înapoi? De la UE, NATO sau multinaționale? Alegerea unui președinte suveranist vine cu prețuri mari pentru economia României”, avertizează Lazea.
Consecințe microeconomice care amenință stabilitatea
Valentin Lazea expune șapte efecte directe asupra economiei în cazul unui lider cu politici suveraniste, precum Călin Georgescu:
1. Dobânzi mai mari la credite. Devalorizarea leului și inflație galopantă
Un candidat suveranist devenit președinte, precum Călin Georgescu ar face ca piața financiară să retrogradeze România la rating-ul „junk”, ceea ce ar face împrumuturile externe extrem de costisitoare. ROBOR-ul ar continua să crească, majorând semnificativ ratele lunare ale românilor care au credite ipotecare sau de consum. „Creșterea dobânzilor înseamnă sute de lei în plus de plătit pentru fiecare familie”, explică Lazea.
Fără susținerea investitorilor străini, leul s-ar prăbuși în fața euro și dolarului, iar inflația ar exploda. „Bunurile și serviciile ar deveni considerabil mai scumpe, afectând direct puterea de cumpărare.”
2. Concedieri în sectorul bugetar și șomaj masiv în multinaționale
Cu 1,45 milioane de angajați, sectorul public s-ar confrunta cu disponibilizări masive. „O reducere graduală a personalului este oricum necesară, dar fără acces la finanțare externă, aceste reduceri vor fi forțate și haotice”, afirmă economistul.
Aproximativ 1,7 milioane de români lucrează în companii cu capital străin. Încetarea investițiilor și plecarea acestora din țară ar genera un val de șomaj. „Firmele românești nu au capacitatea de a absorbi forța de muncă disponibilizată”, subliniază Lazea.
3. Pensiile Pilon II și III în pericol și prăbușirea valorii activelor
Contribuțiile la fondurile de pensii sunt investite pe bursă, iar retragerea investitorilor ar afecta serios valoarea acestora. „Indicele bursier BET a scăzut deja semnificativ în urma instabilității politice recente.”
Efectul Călin Georgescu ar avea influență și asupra prețului proprietăților. Aderarea la NATO și UE a triplat valoarea activelor în România între 2000 și 2007. „O eventuală înghețare a relațiilor sau o ieșire din aceste structuri ar reduce drastic prețurile proprietăților și mașinilor.”
4. Proiectele finanțate prin PNRR blocate
Fără sprijin european, proiectele de infrastructură sau de eficiență energetică ar rămâne neterminate. „Sute de familii care își anvelopează casele sau montează panouri fotovoltaice s-ar trezi fără fonduri pentru finalizarea lucrărilor.”

calin georgescu / sursa foto: captura video
„De la cei trei F, la trei C”
Valentin Lazea concluzionează în articolul de opinie apărut pe cursdeguvernare.ro, că românii care își doresc să „își ia țara înapoi” riscă să se trezească într-un scenariu asemănător cu anii ’80, marcați de frig, foame și frică, în locul confortului oferit de călătorii, chefuri și cumpărături din ultimii ani. „Atenție la ce vă doriți, pentru că s-ar putea să se întâmple”, avertizează economistul.