Justitie
Motivele pentru care instanța din România a refuzat să preia dosarul lui Cristian Rizea privind falsul în declarații
Cristian Rizea, judecat în Republiza Moldova. Sursa foto: colaj EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Curtea de Apel București (CAB) a respins cererea Republicii Moldova de preluare a dosarului lui Cristian Rizea. Motivele invocate țin de lipsa domiciliului efectiv în România și de oportunitatea procedurii.
Curtea de Apel București a respins cererea de transfer a procesului lui Cristian Rizea aflat pe rol la Chișinău
Instanța din România a decis, la finalul lunii martie 2026, să respingă solicitarea autorităților din Republica Moldova privind preluarea judecării dosarului în care este inculpat fostul deputat Cristian Rizea. Cauza vizează acuzația de fals în declarații, faptă prevăzută de legislația penală moldovenească și echivalentă în Codul penal român.
Cererea fusese transmisă prin Ministerul Justiției și înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București în decembrie 2025. Ulterior, sesizarea a ajuns pe rolul instanței, care a analizat oportunitatea transferului procedurii penale.
Curtea de Apel București. Sursa foto Wikipedia
Instanța a constatat că fostul deputat Cristian Rizea nu are o reședință efectivă în România
Un element central în decizia judecătorilor a fost situația concretă a lui Rizea. Deși figurează cu domiciliul în București, verificările autorităților au arătat că acesta nu mai locuiește la adresa din evidențe de aproximativ patru ani. Imobilul este ocupat în prezent de alte persoane, care au închiriat locuința.
Datele obținute de poliție indică faptul că Rizea nu a mai fost identificat pe teritoriul României după eliberarea sa condiționată din 2 iulie 2025. De asemenea, nu există informații certe privind locul în care se află în prezent. În spațiul online, acesta susține că s-ar afla în Monaco.
În aceste condiții, instanța a reținut că nu poate fi stabilită reședința obișnuită a inculpatului în România și nici nu poate fi asigurată prezența sa în fața autorităților judiciare.
Judecătorii au apreciat că transferul nu este justificat din punct de vedere al oportunității
Analizând cererea formulată de autoritățile din Republica Moldova, Curtea de Apel București a avut în vedere și stadiul procedurii. Dosarul se află deja în faza cercetării judecătorești pe rolul Judecătoria Chișinău, unde au fost administrate probe în ședință publică.
Instanța română a evidențiat că participarea inculpatului la proces poate fi asigurată prin mijloace moderne, inclusiv videoconferință. În aceste condiții, transferul cauzei nu ar aduce un beneficiu real desfășurării procesului.
Decizia se bazează pe prevederile Legea nr. 302/2004, care permit respingerea unei astfel de cereri dacă persoana nu are reședința în România sau dacă preluarea nu este oportună în raport cu circumstanțele cazului.
Autoritățile moldovene au cerut transferul din motive procedurale și practice
Solicitarea de preluare a procesului a fost formulată după ce instanța din Chișinău a constatat dificultăți în continuarea judecății. Principalul obstacol a fost absența inculpatului, care nu mai putea participa fizic la ședințe.
Autoritățile moldovene au invocat faptul că Rizea este cetățean român și că și-ar avea domiciliul în România. De asemenea, acesta solicitase să fie prezent la examinarea cauzei, iar statutul său de persoană indezirabilă în Republica Moldova, stabilit pentru o perioadă de 15 ani, complica punerea în executare a unei eventuale hotărâri.
Astfel, s-a considerat oportun transferul procedurii către autoritățile române.
Dosarul penal are legătură cu obținerea cetățeniei Republicii Moldova
Cauza penală vizează declarațiile făcute de Rizea în procesul de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova. Acesta a obținut cetățenia în decembrie 2017, invocând originea bunicii sale.
Ulterior, autoritățile de la Chișinău au constatat că, în perioada analizării cererii, acesta ar fi ascuns faptul că era urmărit penal în România. În consecință, Serviciul de Informații și Securitate a sesizat instituțiile competente, iar cetățenia i-a fost retrasă prin decret prezidențial în noiembrie 2020.
Textul legal invocat de autoritățile moldovene este explicit: „Cetățenia Republicii Moldova nu se acordă persoanei care în perioada de examinare a cererii, execută sau are de executat pedeapsa penală privativă de libertate în temeiul sentinței instanței de judecată, are antecedente penale nestinse sau se află sub urmărire penală”.
Cristian Rizea. Sursă foto: Captură video
Decizia instanței din România poate fi contestată în termen legal
Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel București nu este definitivă. Potrivit minutei, instanța „respinge cererea de preluare a judecății, formulată de autoritățile judiciare din Republica Moldova”, iar soluția poate fi contestată în termen de cinci zile de la pronunțare.
În același timp, instanța a stabilit că cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar onorariul avocatului din oficiu va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.
În lipsa transferului, dosarul rămâne pe rolul instanței din Republica Moldova, care urmează să decidă modul în care va continua procedura.
