Economie
Retalierii români din zona alimentară, aproape de dispariție. Multinaționalele domină, cu 85 la sută din piață
Supermarket. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Multinaționalele domină o piață uriașă. Cei mai mari retaileri cu capital românesc mai reprezintă astăzi doar circa 2%. Dintr-o piață alimentară estimată la 150 mld. lei în 2024, arată o analiză Big Read by Termene.
Este rezultatul a peste un deceniu de consolidare agresivă, în care grupurile internaționale au preluat formatele locale. Au acționat la unison, după un cod nescris. Au blocat locurile „prime”, adică spațiile comerciale în zone bune. Dar și au impus standarde de achiziție și logistică greu de egalat. De la Artima – absorbită de Carrefour încă din 2007 – până la falimentele Minimax Discount și Mic.Ro, cu după pierderi de peste 125 mil. lei, valul a împins antreprenorii autohtoni spre periferie.
Multinaționalele, expansiune agresivă
Tabloul dispăruților include rețele regionale cu nume cunoscute – Succes, Nic, Ethos, Albinuța, Pic, Zanfir. Remarkt Magazine, creat din magazinele Real nepreluate de Auchan, a alternat ani la rând între pierderi și profituri firave. În picioare au rămas câțiva jucători rezilienți, dar încă mici la scara pieței: La Cocoș (1,17 mld. lei cifră de afaceri), Unicarm Supermarket (811 mil. lei), Annabella (683 mil. lei) și Diana (468 mil. lei). Împreună, abia depășesc 3 mld. lei – mai puțin de o cincime din veniturile Profi și doar 2% din totalul pieței.
La polul opus, liderii Schwarz Gruppe – Kaufland și Lidl – acoperă aproape 29% din piață, iar împreună cu Ahold/Profi, Carrefour, Metro și Rewe depășesc 85% cotă cumulată. Avantajul lor structural combină capitalul ieftin cu logistică integrată, mărci proprii puternice, sisteme IT de pricing dinamic și o disciplină operațională care comprimă costurile și fidelizează clientul. În fața acestei mașinării, un retailer local subcapitalizat cumpără mai scump, vinde mai îngust și greșește mai costisitor.
Unde poate rezista capitalul românesc
Există totuși zone unde capitalul românesc poate câștiga relevanță. Magazinele de proximitate (fresh, brutărie, măcelărie, ready-to-eat) cu identitate regională. Formate „no frills” tip hard-discount local, verticalizare selectivă (modelul Unicarm/Diana). Plus alianțe de achiziții și IT care să apropie prețurile de volum ale marilor lanțuri.
Dincolo de strategie, contează accesul la finanțare și la spații comerciale bune. Dar și guvernanța profesionistă și folosirea datelor pentru prognoză, pierderi reduse la perisabile și rotirea inteligentă a stocului.
Pe următorii 3–5 ani, destinul localilor depinde de capacitatea de a se coagula în platforme comune și de a-și fixa nișe clare, cu promisiune de calitate și serviciu, nu doar preț.
Fără alianțe, tehnologie și disciplină, pragul de 2% rămâne plafon. Cu ele, cota autohtonă ar putea urca prudent spre 4–5%, suficient cât să creeze alternativă reală într-o piață în care consumatorul vrea, simultan, preț mic, prospețime și încredere, scrie Big Read by Termene.
