În timp ce toate statele se întrec în măsuri pentru susţinerea şi relansarea economiei, iar ţări precum Grecia, Turcia sau Bulgaria, au anunţat deja măsurile de relansare a turismului, la noi nu se întrezăreşte nimic concret. Deputata Dumitriţa Gliga susține că, în ciuda aşteptărilor, guvernanţii elimină, rând pe rând, toate programele de dezvoltare iniţiate în trecut şi care şi-au dovedit avantajele în timp, cu cifre şi statistici exacte, precum Programul pentru internaţionalizare sau Programul pentru promovare la export. 

„În timp ce Guvernul nostru blochează până şi participarea firmelor româneşti la târgurile internaţionale, arătând dezinteres pentru export, nu este deloc de mirare că ţara vecină, Ungaria, cu jumătate din populaţia noastră, are investiţii în pieţele externe de 10 miliarde de euro, în timp ce România doar de un miliard. 

Potrivit informațiilor publicate de FMI, România se situează pe locul 124, alături de statele considerate din lumea a treia, în privinţa sprijinului direct acordat firmelor şi populaţiei în pandemie”, a spus deputata PSD. 

Un număr suficient de parlamentari din Camera Deputaților au contribuit, în urma votului de pe data de 7 aprilie, la aprobarea proiectul de lege nr. 393/23.09.2019 privind „aprobarea OUG nr. 47/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2004, referitoare la stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii”. 

Chiar dacă ordonanţa a fost pregătită de Guvernul PSD, în urmă cu 2 ani, “mi-aş dori ca măcar în momente de criză, Guvernul Cîţu să lase ura politică de-o parte şi să lucreze în avantajul poporului român, elaborând şi implementând cu simţ de răspundere programele de sprijinire a înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru că această iniţiativă vine în ajutorul antreprenorilor români, prelungind perioada de implementare a programelor de dezvoltare a IMM-urilor până la data de 31.12.2027 şi înfiinţează două noi programe de dezvoltare: Programul pentru organizarea Târgului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Programul de Accelerare a Dezvoltării IMM-urilor”, s-a exprimat Dumitriţa Gliga. 

Gestionarea banului public. Poziționarea Ministerului față de susținerea IMM-urilor

Grija pentru resursele ţării şi gestionarea banul public nu înseamnă, în niciun caz, că acestea trebuie să zacă nefolosite, ci presupune valorificarea lor în interesul tuturor cetăţenilor. O astfel de valorificare se poate realiza şi prin investiţii în stimularea şi promovarea în străinătate, a celor mai performante bunuri, servicii şi business-uri naţionale din sfera IMM-urilor, cu impact pozitiv evident în potenţarea exporturilor, precum şi în ceea ce priveşte balanţa comercială şi de cont curent a ţării, parametri macroeconomici pe care conducerea MEAT pare să-i ignore, cu desăvârşire.

“Dacă în viziunea domnilor Cîţu şi Năsui nu se justifică folosirea banului public pentru dezvoltarea economiei autohtone şi crearea de noi locuri de muncă, permiteţi-mi să mă întreb în baza cărui raţionament au fost “valorificate” fără urmă, zecile de miliarde de euro împrumutaţi de guvernul actual, în numele interesului naţional? (…)

Deşi aşteptările mele nu se raportează la state care investesc enorm în promovarea peste hotare a produselor şi firmelor cu capital autohton, precum Statele Unite, Germania sau Israel, consider de bun simţ ca MEAT să respecte cadrul normativ în vigoare şi să elaboreze programele reglementate prin OUG nr. 47/2019, care includ „stimularea şi susţinerea internaţionalizării IMM-urilor româneşti”.

În mod firesc, reacţiile faţă de asemenea luări de poziţii ale MEAT nu au întârziat să apară, Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR) calificând în termeni duri lipsa flagrantă de viziune a MEAT în ceea ce priveşte rolul şi importanţa pentru dezvoltarea ţării a IMM-urilor. ANEIR a accentuat că deciziile MEAT „nesocotesc”, pur şi simplu, Programul naţional de promovare a exporturilor (PPE) avansat de mediul de afaceri şi agreat de precedenta conducere a ministerului. 

În plus, conform ANEIR, anul 2021 va fi primul din istoria centenară a României moderne în care ţara noastră va lipsi de la târgurile internaţionale. Menţionez că participarea la astfel de târguri oferă mediului de afaceri autohton posibilitatea de a stabili contacte la nivelul cercurilor de afaceri de peste hotare şi, implicit, de a încheia contracte comerciale, într-un an în care cele mai multe acţiuni de acest gen au fost suspendate sau anulate”, a declarat deputata Dumitrita Gliga. 

Zeci de mii de firme puse la zid din cauza datoriilor acumulate

Zeci de mii de firme sunt cu spatele la zid din cauza datoriilor acumulate. În 2020, pe fondul pandemiei, firmele au acumulat datorii, şi-au rostogolit creanţele. Multe dintre ele au încercat să se reinventeze, însă criza a spulberat multe domenii de activitate, precum comerţul tradiţional, HoReCa, industria de evenimente etc. 

“Pandemia a afectat în principal firmele mici şi mijlocii. Cele mai multe s-au confruntat cu probleme serioase de cash-flow, în condiţiile blocajului financiar şi al imposibilităţii de a accesa credite bancare, 4 din 5 IMM-uri fiind nebancabile. Speranţa multora dintre patronii şi administratorii acestor firme era la Guvern. (…) Ceea ce vedem în aceste zile că se întâmplă în cazul măsurilor pentru economie (care sunt aproape inexistente) pare a fi o improvizaţie. În vremuri calme, oamenii nu se prea uită la ce face Guvernul. În vremuri tulburi ca cele de azi, nu este loc de improvizaţie”, a afirmat Oana-Gianina Bulai. 

Guvernul a eşuat în gestionarea economiei. Ce soluții se propun

Prelungirea pandemiei, creşterea inflaţiei, scăderea consumului, accentuarea blocajului financiar, dinamica cursului valutar şi, mai ales, reducerea ajutorului oferit de stat, creează în 2021 condiţiile unei furtuni perfecte din care prea puţine firme vor ieşi la liman. Guvernanţii sunt solicitați să nu submineze interesele economice şi comerciale fundamentale ale ţării, aşa cum au făcut prin decizia de suspendare a voucherelor de vacanţă, abandonând complet greu industria HoReCa. 

Potrivit parlamentarei PSD Oana-Gianina Bulai, câteva soluţii rapide care ar rezolva unele dintre aceste probleme ar fi: scutirea de taxe şi impozite pentru angajatori pe perioada pandemiei, credite nerambursabile pentru firmele ce îşi menţin activitatea, plata unei părţi din salariile angajaţilor.

“România este obligată să menţină locurile de muncă şi să creştem salariile odată cu revenirea pe creştere a economiei naţionale. Siguranţa locurilor de muncă este cheia unei viziuni de stânga pentru România!”, a conchis deputata Oana-Gianina Bulai.