Republica Moldova în drum spre UE, un serial lung cât „Tânăr și neliniștit”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Republica Moldova vrea să adere la UE. Este un drum anevoios. În anii 90, exista curiozitatea când ia sfârșit „Tânăr și neliniștit”. Întrebarea a rămas fără răspuns. La un moment dat, producătorii nu l-au mai filmat sau posturile din România nu l-au mai cumpărat.

Republica Moldova, statalitatea din era sovietică

Republica Moldova reprezintă cea mai mare parte din Basarabia și o parte din malul stâng al Nistrului. Harta a fost modelată în epoca stalinistă, astfel încât în caz de prăbușire a colosului sovietic, să apară probleme.  Transnistria este o enclavă rusofonă creată încă din 1924 de Stalin. Hitler a fost de acord ca Antonescu să o păstreze ca teritoriu ocupat de România. Evident, frontierele au fost diferite. Stalin după 1944, a inclus-o în RSS Moldovenească.

Așadar, Transnistria este marea problemă care va împiedica Republica Moldova să intre în UE. Granița estică nu va fi recunoscută. Transnistria se autoguvernează, are trupe rusești și un depozit imens de armament din era sovietică la Cobasna. Așadar, drumul independent spre UE e sub semnul întrebării din acest punct de vedere. Ciprul are o problemă cu partea de nord unde e o republică turcă nerecunoscută, dar Turcia a fost un stat NATO la data ocupării nordului Ciprului. Criza a înghețat, ceea ce nu e cazul în Transnistria.

Republica Moldova, costurile   unirii

Dispar posturi importante precum șeful de stat, de guvern, se reduc fotoliile de parlamentari. Trebuie ca leul românesc să „înghită” leul modovenesc.  Se unifică armate, servicii secrete. În 1918-1940, Unirea Basarabiei a fost unire, nu unificare, iar asta s-a văzut. Minoritatea rusofonă s-ar manifesta plenar și anti-statal, cam cum este cazul unora din minoritatea maghiară. În plus, agricultura, industria moldoveană ar trebui să treacă prin acreditările europene. România ca stat UE și NATO are o problemă. Republica Moldova vrea în UE, dar nu vrea în NATO.

Ce a răspuns Maia Sandu când a fost întrebată, din nou, de unirea Republicii Moldova cu România

Cum acționa rețeaua procurorilor Teodor Niță și Gigi Valentin Ștefan. Plățile ar fi inclus bani, dar și produse sau bunuri

Să luăm în calcul sistemul de căi ferate. Sistemul românesc este pe ecartament normal. Peste Prut, există ecartamentul sovietic, mai lat. Concret, calea ferată în România are un ecartament de  1435 mm, în Republica Moldova are 1524 mm (ecartamentul rusesc are acum 1520 mm). Interoperabilitatea militară ar avea probleme serioase. Și este doar un exemplu.

Scenariul RDG, puțin probabil

Republica Moldova și România ar avea șanse mari de unire dacă Republica Moldova ajunge în UE. Altfel, este foarte puțin probabil să se repete singura unire prin absorbție de pe parcursul integării europene. Adică, nu vom avea un 3 octombrie 1990, unificarea Germamiei. Atunci, RDG s-a lăsat absorbită în RFG. Nu erau însă criteriile de la Copenhaga din 1993 în vigoare. Extinderea europeană s-a instituționalizat de atunci.

De exemplu, cursul între marca est-germană și „surata” ei din vest era de 1 marcă est-germană la 60 phenningi vest-germani. Cancelarul Helmuth Kohl a permis paritatea 100% adică est-germanii puteau schimba la cursul de 1: 1 banii lor. Atunci, americanii au sponsorizat serios economia germană dând și un miliard de dolari lui Gorbaciov să permită căderea în 1989 a Zidului Berlinului.

Calcule economice

1 leu din România este echivalent la cursul de schimb BNR cu 3,871 lei moldovenești. Cine poate suporta să ofere încă 3 lei în plus la fiecare leu moldovenesc pentru a exista paritate? Nu mai vorbim că moldovenii ar fi loviți la propriu de prețurile românești. Dau un exemplu: un litru de motorină la Chișinău costă 30,07 lei moldovenești, adică 7,85 lei românești. Deja în România, un litru de motorină variază între 9,58 și 9,82 lei. Aproape 2 lei în plus la litru ar fi un șoc pentru orice buzunar.

Salariul mimin în 2026, în Republica Moldova este de 6300 lei moldovenești. Așadar, un moldovean primește un salariu minim echivalent de 1644, 44 lei românești. În România, salariul minim este de 4325 lei. De unde „se umple” diferența? Cât ar dura tranziția? Să ne gândim cum s-a făcut Unirea din 1918. În 1914, la București, o pâine costa 27 bani (pâinea de un kg). În 1918, după război, aceeași pâine costa 2 lei.

Așadar, Unirea presupune ideologie, comuniune istorică, înțelegere, dr presupune și un calcul financiar, instituțional. Va fi un pas foarte greu dacă se va face fără responsabilitate și fără concesii reciproce