Sursa: Facebook
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova. În apropierea alegerilor parlamentare din Republica Moldova, o campanie de influență orchestrată de Rusia încearcă să proiecteze imaginea unei țări care discriminează credincioșii ortodocși. Narativul este împins în față de ONG-uri obscure, unii europarlamentari și chiar diplomați ruși. Această strategie nu este nouă. A fost aplicată anterior în Ucraina, iar ulterior exportată în Statele Unite și Uniunea Europeană.
Ținta predilectă este președinta Maia Sandu, acuzată că ar interzice procesiunile religioase. Însă ar permite manifestațiile comunității LGBT. În rapoarte transmise la ONU și UE, organizații apropiate Moscovei vorbesc despre „persecuții religioase”, potrivit unei investigații publicate de Context.ro.
De la ambasadori ruși la ONG-uri controlate din umbră
Mesajele sunt rostogolite și de diplomați ruși. Un exemplu este ambasadorul Oleg Ozerov, care a vorbit despre „persecuția preoților”, punând responsabilitatea pe guvernul pro-occidental de la Chișinău și pe Biserica României.
Sursa foto: Telegram / Moldova Mare
În spatele acuzațiilor se află o rețea de ONG-uri cu legături directe la Kremlin. Printre acestea, organizația lituaniană „Žmogaus teisių apsauga” („Protecția drepturilor omului”). La sesiunea din vară a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, a depus un document ce susținea că autoritățile moldovene își persecută cetățenii pe motive religioase. Controlată de Oleg Denisov, cunoscut pentru rolul său într-o rețea de pseudo-activiști finanțați de Rusia, organizația are un istoric de conexiuni directe cu Mitropolia de la Kiev aflată în subordinea Moscovei.
Episodul „episcopului roșu” și implicarea Bisericii
Printre cazurile invocate se numără și cel al episcopului Marchel Mihăescu, supranumit „episcopul roșu”, prezent inclusiv la reuniuni ONU. Un raport al think tank-ului Watchdog arată că Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Moscovei, a fost folosită intens de Kremlin în campanii electorale. Astfel, acționând ca intermediar pentru finanțările ilegale destinate rețelei Șor și promovând mesaje anti-UE. În timpul slujbelor religioase, unii preoți au fost surprinși făcând propagandă pro-rusă.
Nu este pentru prima oară când aceste organizații ajung în fața ONU. În februarie 2025, trei ONG-uri – „Justice pour Tous Internationale” (Elveția), „Zmogaus Teisiu Apsauga” (Lituania) și „Public Advocacy” (Ucraina) – au depus un memoriu acuzând Estonia și Republica Moldova de încălcarea libertății religioase. Două dintre ele sunt controlate de Denisov, iar prima este finanțată direct de Rusia prin fundația Pravfond.
Documente scurse anul trecut au arătat că Pravfond colabora cu serviciile secrete ruse și finanța inclusiv apărarea juridică a unor personaje precum traficantul de arme Viktor Bout sau asasinul Vadim Krasikov.
Sursa foto: Facebook / Igor Dodon
Plângerile acestor ONG-uri sunt amplificate de Uniunea Jurnaliștilor Ortodocși (UOJ), o structură mediatică a Bisericii Ortodoxe Ucrainene subordonate Patriarhiei Moscovei. Platforma insistă asupra ideii că parcursul european al Moldovei ar fi periclitat de „discriminarea ortodocșilor” . De asemenea și promovează interpelările europarlamentarilor Barbara Bonte și Fernand Kartheiser.
Europarlamentari cu agende rusești
Barbara Bonte, membră a grupului „Patrioți pentru Europa”, fondat de Viktor Orban și Marine Le Pen, a pus sub semnul întrebării respectarea valorilor europene în Republica Moldova. La rândul său, luxemburghezul Fernand Kartheiser, fost ambasador la București și recunoscut pentru contactele sale cu serviciile secrete ruse în perioada Războiului Rece a transmis Comisiei Europene întrebări despre „abuzurile împotriva creștinilor ortodocși”.
Sursa foto: www.protiktor.com
Deși a admis că GRU l-a racolat la Viena în anii ’80, Kartheiser pretinde că a colaborat ulterior cu CIA ca agent dublu. Astăzi însă, el este unul dintre vectorii europeni ai mesajelor Kremlinului.
Realitatea din teren: rapoarte internaționale contrazic propaganda
În ciuda acestei ofensive narative, rapoartele internaționale recente nu confirmă acuzațiile. Departamentul de Stat al SUA notează că disputa religioasă din Republica Moldova se rezumă la tensiunile dintre Mitropolia Basarabiei și cea a Moldovei. Însă fără dovezi de persecuție religioasă. De asemenea, raportul Comisiei Europene din 2024 arată că libertatea religioasă este, în general, respectată.
