În timp ce în România circula, imediat după Revoluție, zvonul întoarcerii pe tron a Regelui Mihai I, cu sprijin extern, fostul Suveran l-a invitat la două noaptea, pe ministrul Apărării Naționale de la acea vreme, Victor Atanasie Stănculescu, în reședința familiei regale din localitatea Versoix (Elveția), unde Regele se afla în exil. Fostul general a povestit într-o carte ce a vrut Regele Mihai să afle.

În cercurile militare și politice din România dar și din străinătate s-a discutat atât înainte cât și după Revoluție despre existența unui plan de reinstalare a monarhiei. Regele Mihai se afla în relații excelente în special cu britanicii.

„Deal-urile (înțelegerile, n.red.) care s-au făcut înainte de ’89 au ieșit la suprafață după. În Occident s-a mizat pe Mihai I”, a relatat fostul general Victor Atanasie Stănculescu, în cartea „În sfârşit, adevărul...” (Editura RAO, 2010).

Fost ministru al Apărării din 6 februarie 1990 până în 30 aprilie 1991, Stănculescu a fost unul dintre personajele-cheie ale evenimentelor sângeroase din 1989, fiind implicat în fuga și execuția Ceaușeștilor și participant în primele două Guverne postdecembriste.

El a povestit în carte că primele semne ale îndepărtării lui Ceaușeșcu au început să apară în jurul anului 1978 și că unul dintre posibilii succesori era văzut, în cancelariile occidentale, Regele Mihai I.

„Cum vede Armata Casa Regală?”

Stănculescu a relatat, în volumul menționat, un episod mai puțin cunoscut publicului larg.

Imediat după Revoluție, în timp ce se afla în Elveția, a fost abordat de Regele Mihai și întrebat despre situația politică din România proaspăt ieșită din comunism.

Redăm integral faptele așa cum au fost ele povestite de Stănculescu:

„Eram în Elveția la o întâlnire cu doi miniștri ai Apărării, cel englez și cel elvețian, despre care Iliescu știa. Atunci am avut un tete-a-tete de vreo oră și jumătate, foarte agreabil, cu Tom King, ministrul Marii Britanii.

Și după aia am venit repede la Zurich, pentru că aveam avionul a doua zi foarte devreme.

Am ajuns la Zurich pe la zece seara și aghiotantul meu, Roșu, îmi spune:

- Domnule ministru, sunt două persoane aici care vor să vorbească cu dvs.

- Cine sunt?

- Nu ştiu, dar insistă foarte mult să vorbească cu dvs. în seara asta.

Atunci mi-a arătat în spate pe canapea un domn şi o doamnă (....) Se ridică şi bărbatul îmi spune:

- Domnule ministru, venim din partea maiestăţii sale regele Mihai I.

- Da, şi despre ce e vorba?

- Maiestatea sa doreşte foarte mult şi insistă să vorbească cu dvs. în această seară.

M-am suit în maşina lui şi am plecat. La două noaptea am intrat în curte la Versoix. M-a întâmpinat un tip, nu ştiu ce era, şambelan, valet, ne-a deschis uşile şi m-a poftit să intru într-un hol, care avea două uşi şi pe uşa din stânga m-a întâmpinat Mihai. Era îmbrăcat de oraş.

„Vă mulţumesc că aţi venit”, mi-a spus, iar eu i-am răspuns: „Şi eu vă mulţumesc pentru invitaţie, nu ştiu dacă o să avem prea mult timp de discuţii, dar la ora patru trebuie să plec înapoi”. „Bine, avem două ore la dispoziţie”.

Am ocolit pe cât am putut să-i spun rege sau maiestate, dar cred că m-am adresat cu sire.

Bine, avem două ore la dispoziţie>

În primul rând, care este situaţia politică în România. I-am spus că este pluralitate de partide şi i-am prezentat cam care este situaţia fiecărui partid. Evident, nu i-a convenit adevărul despre slăbiciunile PNŢ-cd-ului, care erau mult mai mari decât imaginea publică.

În al doilea rând, regele m-a întrebat care este situaţia economică. I-am răspuns că suntem într-o fază de tranziţie, dar că direcţia este cea spre economia de piaţă, chiar i-am subliniat că fiecare ţară are calea ei, şi că vrem să facem liberalizarea monedei.

În al treilea rând, regele m-a întrebat care este situaţia în Armată. I-am spus că avem vreo 250 000 de oameni în Armată, facem instrucţie, este o anomalie în structura gradelor, şi din cauza lui Ceauşescu, şi din cauza lui Militaru, şi că avem cam atâţia generali.

El m-a întrebat apoi: <<Şi cum vede Armata Casa Regală română?>>. Eu atunci i-am răspuns: <>”

Scos din joc

„Am băut câte o cafea, apoi, aproape de ora patru, l-am rugat să mă scuze pentru că trebuie să plec. Asta a fost întâlnirea, nimic deosebit. Sigur, după aia s-a speculat, iar unii s-au speriat tare că nu ştiu ce aranjamente de răsturnare am făcut eu cu regele. Nu a fost vorba de aşa ceva. (....) Această întâlnire a fost o pierdere de timp, regele fiind scos din joc de ăştia de la Securitate de mult. Dar, ulterior, am aflat că regele a declarat că generalul Stănculescu este un tip alunecos.

După vizita de la Versoix i-am raportat direct lui Iliescu cele discutate, nu i-am ascuns nimic”, a povestit Stănculescu.