Soare. Sursa foto: Arhiva EVZ Pentru unii europeni ar putea fi greu de crezut că Pământul a bătut un nou record de temperatură. În timp ce părți din America, Asia, Orientul Mijlociu și chiar sudul Europei au suferit valuri de căldură mortale, multe țări europene au fost afectate de precipitații record care au făcut ca vara să pară mohorâtă.
Temperaturile din unele părți ale Europei de Vest au fost în jurul sau sub medie în luna iunie. Dar datele Copernicus, programul UE de observare a Pământului, arată că, la nivel global, este sufocant. În două zile consecutive au fost depășite recordurile globale de temperatură medie a aerului. La 22 iulie, temperatura aerului a atins 17,16°C. A depășit recordul de 17,09°C stabilit cu o zi înainte. Recordul anterior, de 17,08°C, a fost înregistrat abia la 6 iulie 2023.
Cum afectează El Niño
Cea mai mare influență asupra temperaturii Pământului, în afară de încălzirea globală, o are oscilația El Niño-Southern Oscillation (ENSO). Un fenomen natural care afectează tiparele meteorologice din întreaga lume. El Niño, faza fierbinte a ENSO, a condus la temperaturi record în 2023. Și s-a încheiat de curând. Una dintre zonele care determină creșterea mediei globale este Antarctica. Temperaturile din jurul Polului Sud sunt mult mai ridicate decât de obicei. Ceea ce este, de asemenea, un factor care contribuie la nivelul scăzut record al gheții marine pentru această perioadă a anului. Când este iarnă în emisfera sudică.
Un record rareori vine singur. În 2023, temperaturile globale au atins un nou maxim în patru zile consecutive. În 2016, recordul a fost depășit de șapte ori; în 1998, de șase ori. Acesta este al treilea an în care au fost depășite recordurile stabilite cu doar un an înainte. (Înregistrarea corectă a recordurilor a început în 1940).
Temperaturi record
Lumea a înregistrat acum temperaturi lunare record timp de 13 luni la rând. Fiecare lună începând cu luna iulie a anului trecut a fost cu mai mult de 1,5°C peste temperatura tipică pentru luna corespunzătoare din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Având în vedere că, în Acordul de la Paris din 2015, liderii mondiali și-au propus să „continue eforturile pentru a limita creșterea temperaturii la 1,5°C peste nivelurile preindustriale”, înseamnă că eforturile lor au eșuat definitiv? Nu chiar încă. Există un consens larg asupra faptului că limita nu va fi depășită până când o tendință multianuală nu va depăși nivelul de 1,5°C.
A doua jumătate a anului s-ar putea să nu fie la fel de extraordinară ca prima. Organizația Meteorologică Mondială consideră că există 70% șanse ca La Niña, faza rece a ENSO, să înceapă între august și noiembrie. Aceasta ar trebui să anunțe temperaturi mai scăzute. Dar există încă o șansă foarte mare ca, în general, anul 2024 să fie mai cald decât 2023, informează economist.com
Recomandările noastre
