Meta / sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Meta, compania care deține Facebook și Instagram, a anunțat că va interzice difuzarea reclamelor politice pe platformele sale în toate țările membre ale Uniunii Europene, începând din luna octombrie. Decizia vine în urma noilor reglementări europene privind transparența publicității politice, pe care gigantul tech le consideră „imposibil de aplicat”.
Meta, decizie de ultim moment
Potrivit unui comunicat oficial, Meta susține că a fost forțată să ia o „decizie dificilă”, motivând că normele impuse de Bruxelles creează „provocări operaționale semnificative” și „incertitudini juridice” care fac imposibilă continuarea promovării politice în format plătit.
Compania subliniază că această măsură se aplică exclusiv în spațiul UE și reafirmă, totodată, convingerea că publicitatea politică online joacă un rol esențial în democrațiile moderne.
Reguli noi, probleme vechi
Regulamentul european vizat de Meta a fost adoptat în 2024 și urmează să intre complet în vigoare în octombrie 2025. Acesta vizează creșterea transparenței în campaniile electorale online și prevenirea interferențelor externe în alegeri.
Printre cerințele-cheie se numără etichetarea clară a reclamelor politice, identificarea finanțatorilor și interzicerea utilizării unor date sensibile (precum cele legate de etnie, religie sau orientare sexuală) în profilarea utilizatorilor.
De asemenea, platformele nu mai au voie să folosească datele minorilor în scopuri de targetare, iar orice formă de publicitate trebuie însoțită de informații clare privind scopul și sursa mesajului. Măsurile vin pe fondul scandalului Cambridge Analytica, izbucnit în 2018, care a arătat cum milioane de date personale au fost exploatate în scopuri politice fără consimțământul utilizatorilor Facebook.
Uniunea Europeană. Sursa foto: Dreamstime.com
Meta nu e singura care renunță
Meta nu este prima companie care renunță la publicitatea politică în spațiul european. Google a luat o decizie similară la sfârșitul anului 2024, în contextul aceluiași cadru de reglementare.
Platformele Meta sunt însă printre cele mai folosite în UE – cu peste 260 de milioane de utilizatori activi lunar pe Facebook și aproape 272 de milioane pe Instagram – ceea ce face ca retragerea lor să aibă un impact semnificativ în peisajul electoral digital european.
Tensiuni tot mai mari între UE și giganții tech
Decizia vine într-un moment tensionat pentru relația dintre Uniunea Europeană și marile companii de tehnologie. Meta se confruntă cu mai multe anchete deschise în baza noii legislații privind serviciile digitale (DSA), iar în aprilie a fost amendată cu 200 de milioane de euro de Comisia Europeană pentru încălcarea normelor privind protecția datelor personale. Compania a anunțat deja că va contesta sancțiunea în instanță.
De altfel, CEO-ul Meta, Mark Zuckerberg, a criticat legislația europeană, acuzând UE de impunerea unei forme de „cenzură” și comparând amenzile primite cu bariere comerciale. Mișcarea de a întrerupe reclamele politice în UE poate fi văzută nu doar ca o reacție la legislație, ci și ca o formă de presiune publică asupra autorităților europene.
Pentru partidele politice, organizațiile civice și alegătorii din UE, această decizie va rescrie regulile jocului electoral digital. Iar pentru giganții tech, testul reglementărilor europene este departe de a se fi încheiat.
