Soarta câinilor maidanezi va fi decisă săptămâna viitoare. Până atunci, "protectorii" acestora vin cu soluţii.

Şedinţa de ieri din Camera Deputaţilor, în care era supusă la vot legea care prevede eutanasierea câinilor maidanezi, a strâns, la intrarea din Casa Poporului, vreo 20 susţinători ai Organizaţiei "Cuţu, Cuţu". Chiar dacă votul legii s-a amânat pentru săptămâna viitoare, prietenii câinilor maidanezi s-au adunat în jurul unei portavoci pentru a-şi striga nemulţumirea.

"Eu sunt muşcată de om, nu de câini"

Doamna Mărioara e mamă adoptivă pentru o gaşcă de maidanezi, vreo 11 la număr. "Şi mai am câţiva la adăpostul de la Mihăileşti, unde mi-au murit patru, din cauza condiţiilor. Eu sunt pentru castrare şi returnare în teritoriu. Uitaţi, de exemplu, eu sunt muşcată de om, nu de câine", spune femeia aratând o vânătaie de pe mână.

Ultimii doi câini care s-au alăturat familiei au fost luaţi din poartă: "Plângeau şi mi s-a făcut milă de ei, i-am luat în curte". În plus, toţi căţeii de pe stradă se bucură de atenţia doamnei Mărioara, primesc zilnic de mâncare, sunt sterilizaţi şi vaccinaţi în fiecare an.

Anticorpii lui nea Marian

Pentru "castrare şi returnare în teritoriu" e şi domnul Marian, trecut bine de 60 de ani datorită câinilor, care, după cum spune chiar el, i-au dat anticorpi. Despre el crede că e unicat pentru că ar avea în grijă vreo 200 de câini. "Eu am sterilizat toţi câinii din cartier, care umblau prin şantiere. Mi-au donat nişte iubitori de animale o maşină ca să le pot duce de mâncare în fiecare zi. Pe o parte îi ţin la ţară, mă chinui, mi-a promis cineva un teren, dar încă mai aştept", spune "tatăl" a peste 200 de câini comunitari.

În plus, Marian crede că, după ce câinii vor fi sterilizaţi şi readuşi în locurile de unde au fost luaţi, e musai să existe "un plan de educare a maselor, să ştie fiecare cum să se comporte cu animalul".

Mihnea Columbeanu, regizor de meserie, a venit echipat cu un tricou pe care scrie: "Spun nu eutanasierii". Despre legea care urmează să intre la vot săptămâna viitoare crede că e o "crimă, pentru că la noi nu se eutanaziază, se dă cu bâta". "Omorând nişte maidanezi, nu ştiu dacă rezolvi problema, trebuie să controlezi reproducerea acestora. Eu cred că ar trebui să se facă un recensământ al câinilor, cu acte de identitate, cu microcipare, cu luare în evidenţă a cabinetelor veterinare. Şi să se decidă câinii cu drept de reproducere şi cei fără, care să fie sterilizaţi", crede regizorul Mihnea Columbeanu, stăpânul unui pittbull, care are în grijă, împreună cu nişte doamne, de trei maidanezi.

Pentru câinii comunitari, Suciu Ambrozie e hotărât să meargă până în pânzele albe, îşi face partid . "De luni strâng semnături pentru Partidul pentru Pace, Lumină, Credinţă, Dreptate şi Construcţia României. Şi vreau să lupt pentru «Stop eutanasiei » şi să susţin «Cuţu, Cuţu» în acest demers al lor", spune Ambrozie, aşezând cu atenţie, pentru poză, un poster cu un câine maidanez.

VOT. Ambrozie s-a gândit că cea mai simplă soluție ca să salveze câinii e să ajungă printre aleși, ca parlamentar "Noi propunem să se sterilizeze toţi câinii, şi cu stăpân, şi fără stăpân. În plus, ideea de adopţie trebuie să să se promoveze mai bine şi să lucrăm la educaţie, la mentalitate“ MARCELA PISLA, preşedinte "Cuţu Cuţu" DACĂ SE VOTEAZĂ LEGEA

Eutanasierea maidanezilor va fi decisă de către consilierii locali

Antoaneta Etves

Potrivit proiectului de lege, care urmează să fie supus la vot în Camera Deputaţilor, fiecare consiliu local ar urma să decidă dacă patrupedele vor fi sterilizate, duse în adăposturi sau eutanasiate. Preşedintele Comisiei de Administraţie Publică din Camera Deputaţilor, Sulfina Barbu, susţine că autorităţile locale au la dispoziţie varianta de a face parteneriate cu ONG-urile de profil pentru a supraveghea procesele de sterilizare sau de eutanasiere a câinilor.

Prefectul susţine eutanasierea

Prefectul Capitalei, Mihai Atănăsoaei, cel care a iniţiat dezbaterea publică, a spus că aprobarea acestei legi este singura soluţie viabilă pentru gestionarea câinilor fără stăpân. "Am urmărit cu atenţie dezbaterile parlamentare pe acest proiect de lege. Am constatat că nicio voce contra nu a pledat în favoarea siguranţei şi sănătăţii cetăţenilor. Sper ca această lege să fie votată de mai mulţi deputaţi decât numărul susţinătorilor ONG-urilor care, sub masca dragostei faţă de animale, îşi promovează interesele financiare", a declarat Atănăsoaei.

70 lei pentru fiecare câine

Prefectul Capitalei a mai spus că se sterilizează aproximativ 80 de câini pe zi, însă sterilizarea înseamnă rezolvarea problemei doar parţial. "N-avem bani să-i ţinem în adăposturi, atunci va trebui să fim realişti şi să îmbrăţişăm soluţia eutanisierii", declara pentru EVZ prefectul Atănăsoaei.

Directorul Autorităţii pentru Supraveghere şi Protecţia Animalelor, Robert Lorentz, spune că un recensământ al câinilor comunitari ar costa aproximativ un milion de euro. În prezent, la adăposturile "Mihăileşti" şi "Pallady" costurile lunare de întreţinere a unui câine sunt cuprinse între 50 – 70 de lei. ÎN ŢARĂ

Recensământul maidanezilor

• BUCUREŞTI. Există aproximativ 50.000 de câini fără stăpân. Adăposturile sunt ocupate;
• CLUJ. Există aproximativ 500 de câini comunitari, iar autorităţile spun că jumătate sunt sterilizaţi;
• IAŞI. Ar exista în jur de 6.000 de câini comunitari. Şefii regiei de salubrizare spun că, în ultimii patru ani, au prins 35.000 de câini;
• TIMIŞOARA. O statistică neoficială arată că s-a ajuns la 10.000 de maidanezi. În 2010 au fost inregistrate în jur de 800 de sesizari referitoare la patrupedele fără stăpân care au deranjat.

CAZ CELEBRU

Bosquito a ajuns vedetă în Germania

Problema câinilor fără stăpân avea parte de o amplă dezbatere în 2006, anul în care un angajat japonez al unei reprezentanţe din România era muşcat de un maidanez chiar lângă sediul Guvernului României. Niponul, în vârstă de 68 de ani, a murit după ce a pierdut mult sânge. Atunci a fost deschis celebrul caz "Bosquito", numit astfel după câinele suspectat. Pentru animal, finalul a fost unul fericit. După ce s-a stabilit că vina aparţine statului, nu câinelui, Bosquito a fost adoptat de o familie din Germania, iar apoi a ajuns un star printre nemţi, prin apariţia în câteva calendare dedicate iubitorilor de animale.

După încetarea eutanasierilor, cazurile s-au înmulţit. În acest an au fost două cazuri intens mediatizate: cel al Tanioşei Sachievici, care a decedat după ce a fost muşcată în curtea Administraţiei Sectorului Public Sector 5 şi cel al unei femei de 62 de ani din judeţul Argeş, care a murit în acelaşi mod.

În anul 2010, circa 7.500 de bucureşteni au ajuns la spital după ce au fost muşcaţi de câini maidanezi.

BURSA DE SOLUŢII

5 lei lunar pentru străzi fără câini

Într-un cartier rezidenţial ridicat recent în nord-estul Bucureştiului, asociaţiile de proprietari au găsit o altfel de soluţie. Câinii sunt sterilizaţi şi vaccinaţi, apoi ţinuţi în padocuri până când li se găseşte o familie adoptivă. Preţul pentru o viaţă fără câini ai străzii? Cinci lei lunar, pe apartament.

O altă iniţiativă de acest fel aparţine unor persoane din Popeşti Leordeni, care au făcut un site, noulpopesti.ro, "pentru ca locuitorii străzilor Eclipsei, Oituz, Amurgului şi Drumul Fermei să aibă un loc în care să discute şi să găsească soluţii pentru rezolvarea problemelor lor". Cei strânşi în jurul site-ului au reuşit să sterilizeze zeci de câini din zona în care locuiesc, ba chiar au primit aprobarea să sterilizeze vreo 50 de câini dintr-un şantier învecinat lor.

Dacă aceste soluţii sunt pe placul organizaţiilor pentru drepturile animalelor, au fost şi comunităţi care au acţionat mai dur împotriva animalelor. În luna aprilie, mai mulţi maidanezi au fost împuşcaţi în centrul Devei. După masacru, primarul i-a felicitat pe autori, rămăşi necunoscuţi.

BRAND DE ŢARĂ

AFP: "Uneori, găseşti câini şi în autobuz"

"Traversează pe trecerea de pietoni, la culoarea verde a semaforului, cutreieră parcurile şi, uneori, iau autobuzul. Câinii străzii sunt o prezenţă constantă în peisajul românesc, unde planurile de a-i elimina au provocat o amplă şi intensă dezbatere", se arată într-un reportaj AFP realizat săptămâna trecută în Bucureşti.

Ştiri ca aceasta apar de aproape un an de zile în presa internaţională, iar redacţiile ziarelor din România sunt bombardate cu e-mailuri ce vin de la membrii organizaţiilor pentru drepturile animalelor. Această mediatizare a avut unele rezultate: nu a schimbat legile din România, dar peste 1.000 de câini ai străzii din ţara noastră şi-au găsit proprietar, cei mai mulţi în Suedia. "Nici în cele mai groaznice vise, suedezii nu îşi pot închipui suferinţa pe care o îndură aceste animale în România", este părerea exprimată de o jurnalistă suedeză într-un articol.

Zeci de petiţii au fost iniţiate pe internet, iar cei mai mulţi dintre semnatarii care cer interzicerea eutanasierii sunt din Marea Britanie, Franţa şi ţările nordice.

Articolul continuă în pagina următoare