Economie
Raport BNR. Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate
BNR. Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Conducerea Băncii Naţionale a României (BNR) arată că noile evaluări reconfirmă perspectiva descreşterii ratei anuale a inflaţiei în primele trei luni ale acestui an, dar pe o traiectorie mai ridicată decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2024, care indica şi o creştere temporară a acesteia în trimestrul II 2025, urmată de o scădere graduală, până la 3,5% în decembrie 2025 şi la 3,3% în septembrie 2026 – finele orizontului prognozei.
Avertismentul BNR
„Membrii Consiliului au convenit că riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate, evocând deficitele gemene mari şi incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, inclusiv în contextul situaţiei politice interne.
Totodată, s-au făcut referiri la tensiunile geopolitice, precum şi la evoluţiile şi politicile economice din state dezvoltate, cu potenţiale implicaţii inclusiv asupra conduitei politicii monetare a băncilor centrale majore şi asupra mişcărilor de pe piaţa financiară internaţională”, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 15 ianuarie 2025.
Atunci, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% și menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 5,50%. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Ce a observat Consiliul de administrație BNR
S-a observat, de asemenea, că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a prelungit ascensiunea pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului IV, ajungând la 8,8% în noiembrie, de la 8,4% în septembrie, pe seama împrumuturilor populaţiei, a căror componentă în lei a continuat să-şi accelereze creşterea, în condiţiile maximului istoric atins de fluxul creditului pentru locuinţe şi ale valorilor ridicate înregistrate de creditele noi pentru consum. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a urcat astfel la 70,2% în noiembrie, de la 69,8% în septembrie.
Sursa foto: Pixabay
În ceea ce priveşte evoluţiile pe termen scurt, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări reconfirmă perspectiva descreşterii ratei anuale a inflaţiei în primele trei luni ale anului curent, dar pe o traiectorie mai ridicată decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2024, care indica şi o creştere temporară a acesteia în trimestrul II 2025, urmată de o scădere graduală, până la 3,5% în decembrie 2025 şi la 3,3% în septembrie 2026 – finele orizontului prognozei.
S-a observat că descreşterea din trimestrul I 2025 va fi antrenată într-o proporţie însemnată de factori pe partea ofertei, în principal de efecte de bază manifestate la nivelul subcomponentelor non-alimentare ale inflaţiei de bază şi pe segmentul combustibili. Acţiunea dezinflaţionistă de ansamblu a factorilor pe partea ofertei va fi însă mai modestă decât s-a previzionat anterior, date fiind evoluţia recentă a preţului combustibililor şi a cotaţiei ţiţeiului, dar şi efectele persistente de sens opus exercitate asupra dinamicii preţurilor alimentelor şi energiei de condiţiile meteorologice nefavorabile din 2024 şi de majorarea cotaţiilor unor mărfuri, precum şi de creşterea consumului de energie în lunile de iarnă, au remarcat membrii Consiliului.
La ce concluzie s-a ajuns
În urma analizei, s-a concluzionat că recentul comportament al inflaţiei de bază reflectă influenţele contrare relativ egale venite în acest interval, pe de o parte, din efectele de bază de la nivelul subcomponentelor non-alimentare şi din scăderea dinamicii preţurilor importurilor şi, pe de altă parte, din majorarea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi din costurile salariale crescute, transferate, cel puţin parţial, asupra unor preţuri de consum, inclusiv pe fondul aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt încă înalte şi al cererii solide de bunuri.
Cursul de schimb leu/euro s-a menţinut relativ stabil în lunile noiembrie şi decembrie, pe palierul mai înalt pe care a revenit la mijlocul trimestrului precedent, în timp ce faţă de dolarul SUA, leul a continuat să înregistreze deprecieri notabile în acest interval, în condiţiile întăririi pronunţate a monedei americane pe pieţele financiare internaţionale.
