Ramazan Bayramul vine după luna de ramadam, în care musulmanii au ținut un post aspru “care urmăreşte primenirea spirituală, morală şi trupească odată cu intrarea în cea de-a noua lună a anului islamic, cea mai importantă şi sfântă pentru musulmani, numită şi luna fericirii şi iertării”. În dimineața primei zilei,conform canoanelor religioase, Muftiatul Cultului Musulman organizează slujbe oficiate de imami în toate geamiile din țară. Şeful Cultului Musulman din România, Muftiul Muurat Iusuf, a oficiat slujba la geamia Hunchiar din Constanța. Iar la Tulcea, la slujba oficiată de hogea comunității a participat și un al doilea “hoge”, primarul Constantin Hogea, care, de 15 ani, nu lipsește de la ceremonia religioasă.

 

Sărbătoarea este petrecută în familie, de copii, părinţi şi rude şi este întâmpinată cu urări tradiţionale de sănătate şi îndestulare. Cei tineri trebuie să treacă pe la cei mai în vârstă pentru a le săruta mâna şi a le ura „Bayram fericit !” iar copiii pleaca cu colindul din casă in casă. Este Bayramul dulce și, de aceea, bucătăresele s-au întrecut în prepararea baclavalelor, secretul rețetei fiind transmis din generație în generație. Musulmancele sunt experte și in prepararea sarailiilor, a cataifului, cornulețelor cu miere și altor delicatesuri.

 

Ramazan Bayramul ține trei zile timp în care grijile sunt date la o parte și toată lumea se bucură de sărbătoare. Peste exact doua luni si 10 zile, începe Kurban Bayramul, sărbătoarea sacrificiului când credincioșii musulmani taie un berbec  pentru a-l împărți nevoiașilor. În România sunt înregistrați aproape 100.000 de musulmani, turci și tătari, dar și cetățeni arabi rezidenți, majoritatea trăind în Dobrogea.

 

Te-ar putea interesa și: