Războiul informațional rus purtat în Ucraina și în întreaga lume a fost condus direct de la Kremlin.
Foști angajați ai televiziunilor publice ruse au prezentat recent procesul prin care posturile tv s-au transformat în mașină a propagandei regimului ca-n timp de război ideologic. Stenograma ședintelor cu foștii angajați ai VGTRK – holding mass-media (include canalele „Rossia-1”, „Rossia-2”, „Rossia-24” și multe altele) – a fost prezentată de către fostul redactor-șef adjunct al canalului „Rossia24” și „Rossia-2”, Alexandr Orlov, potrivit deschide. md. Orlov a fost concediat în iulie 2014, din cauza comentariilor în rețelele sociale în sprijinul politicianului rus de opoziție Alexei Navalnîi.
Totul a început cu sedința din februarie 2014, când la Kiev, în EuroMaidan, mureau primii protestatari. Toți angajații au fost adunați și li s-a spus că a început „războiul rece”. „S-a vorbit despre o epocă în comparație cu care anii 70-80 au fost tril de păsări şi cei care nu doresc să participe îşi pot găsi un alt domeniu de activitate în afara canalului de știri”, – susține Orlov. Autoritățile ruse doreau sânge pe ecrane și o presiune mediatică crescută asupra publicului pentru a contracara relativa apropiere naturală între Rusia și Ucraina și simpatia rușilor pentru ucrainenii care reușeau o nouă revoluție de tip oranj și recalibrarea drumului spre Occident.
În zilele de vineri, șefii televiziunilor erau convocați pentru ședința de informare la Kremlin, unde le erau înmânate planurile editoriale pentru săptămâna următoare. Era obligatoriu să se facă măcar câte un reportaj pe zi despre Crimeea, Donetsk şi Kiev. La început, ședințele erau conduse de Alexei Gromov, primul adjunct al secretarului Administrației Prezidențiale a lui Vladimir Putin, iar ulterior de către secretarul de presă al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov. Abordările despre evenimentele din Ucraina și noua conducere de la Kiev au fost exclusiv cele oficiale: mai întâi “lovitura de stat” dată în Ucraina domina ecranele, precum și “revolta Estului Ucrainei”, de frica “fasciștilor” instalați la Kiev. Aceștia erau considerați o juntă, o adunătură de naționaliști extremiști puși pe uciderea minorității ruse, motiv pentru care regiunile din Est, Novorossia în integralitatea sa, trebuia să plece, fie devenind independente sub protectorat rus, fie alipindu-se la Rusia.
Toți noii conducători de la Kiev erau numiți “bandirovtsi” însemnând membri ai grupurilor anarhist-naționaliste de tâlhari ai lui Bandera, legendarul erou ucrainean care lupta împotriva rușilor și nemților pentru independența Ucrainei. Cât despre Crimeea, “un referendum legal” decisese alipirea la Rusia care a fost „gata să-i salveze din ghearele fasciștilor ucraineni” de la Kiev. Nici un cuvânt despre faptul că Parlamentul de la Kiev, Rada Supremă, cu aceeași componență aleasă în timpul lui Yanukovici, votase noii lideri și noul guvern, despre alegeri legale și despre omuleții verzi ruși, trupe regulate care au preluat clădirile administrative și au blocat unitățile militare, preluând Crimeea cu un referendum făcut în bătaia puștilor automate ale trupelor de ocupație fără însemne.
„Totul era controlat în regim personal. Când au avut loc primele negocieri la Minsk și se vorbea ca ar putea sa se încheie un fel de pace, a apărut interdicția privind utilizarea cuvintelor „fasciști”, „Bandera”, „junta”. Apoi situația s-a tensionat din nou și totul a fost reluat” – spune fostul redactor șef adjunct. Ca urmare, între canalele tv a dispărut concurența – toate materialele erau împurmutate între televiziuni, de aceea posturile tv aveau cam aceleasi subiecte. Propaganda se făcea unitar cu aceleași materiale, aceleași imagini și același mesaj de transmis, ca pe timp de război, fără posibilitatea de a trata subiecte liber. Și în timpul Perestroika, media din Rusia trăise mai liber.
Angajații VGTRK recunosc faptul că în ceea ce privește politica editorială nu aveau libertate – totul se făcea în conformitate cu instrucțiunile de la Kremlin. „Regimul de control personal a cuprins până și știrile meteorologice. Trebuia să-l invităm neapărat pe un anumit meteoreolog – ghicitor celebru în Rusia, ca el să anunțe că în Ucraina va fi o iarnă îngrozitoare. Există o tendință generală de exagerare. „Ucraina depinde de Rusia, Moscova nu va mai da gaze, iar ucrainenii răzvrătiți vor îngheța fără gazele ruse”, era mesajul care se repeta în iarna 2014-2015, prima iarnă de război în estul Ucrainei. Așa cum susţin angajații televiziunilor ruse, doar un sfert dintre jurnaliști credeau în conținutul reportajelor despre Ucraina realizate după scenarii scrise de Kremlin.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.
Recomandările noastre
