Opinii EVZ
PULSUL PLANETEI. Economia rusă în colaps: eșecul companiilor energetice conduse de siloviki
Economia rusă este în colaps de ceva vreme, iar războiul din Crimeea a fost făcut și pentru a acoperi această realitate și a salva încă un mandat pentru Vladimir Putin.
Sistemul bazat pe companii energetice conduse de siloviki - membri ai structurilor de forță, care nu sunt manageri de succes, ci oameni puși ca să dreneze și să împartă la ordin resursele cu grupul din jurul lui Vladimir Putin - a dat faliment.
După primele două mandate ale lui Putin, păcăleala pentru potentații regimului, față de care Putin nu mai livra la nivelul promis, a fost aceea că noul președinte „pro-occidental” Medvedev va fi adorat de Vest, în special de Europa, și va putea aduce fondurile de restructurare, transferul de tehnologie și finanțarea necesară restructurării enormei mașinării economice ruse. A ținut păcăleala și la Mesenberg, acolo unde Rusia a promis soluționarea conflictelor înghețate, Transnistria în primul rând ca test, iar Germania a promis o formulă 2 plus 2 a președinților și șefilor diplomației Rusiei și UE, ca format de discutare a tuturor problemelor de securitate între Europa și Rusia (fără prezența SUA, și fără NATO). Rezultatul a fost dezastruos și a constituit prima dezamăgire a doamnei Merkel.
A urmat războiul ruso-georgian din 2008, care a însemnat sfârșitul iluziilor. Iar revenirea lui Vladimir Putin la conducerea statului, pentru un al treilea mandat (de 6 ani de data aceasta, cu posibilitatea de realegere) a încheiat și iluzia unei angajări a Rusiei (care a urmat perioadei idilice, în care exista speranța transformării democratice a Rusiei și integrării sale în organismele occidentale). Rusia e devenit puternică, pe seama prețului petrolului, și și-a reafirmat ambițiile de superputere și dorințele neo-imperialiste.
Anul 2013 a arătat însă fragilitatea constructului economic al Rusiei, bazat pe hidrocarburi. Rusia a devenit stat exportator de petrol, cu profil similar Arabiei saudite și statelor din Golf, fără capacitatea de a dezvolta tehnologii, de a folosi inventivitatea și de a crea noi industrii, rămânând dependentă de prețul petrolului. 2013 era un an în care se marca stagnarea economică, chiar dacă machiată probabil sub o creștere economică minoră realizată din statistică dirijată, iar Rusia a avut nevoie de un război ca să acopere dezastrul. Așa a apărut presiunea pentru blocarea accederii Ucrainei în spațiul de liber schimb.
Anexarea Crimeii și agresiunea militară din estul Ucrainei a determinat costuri economice multiple: sancțiuni economice cu impact pe finanțare și transfer tehnologic, cu precădere cel în domeniul militar sau cu dublă utilizare, scăderea dramatică a prețului petrolului, cu impact triplu față de prima măsură, și creșterea exponențială a prețurilor la alimente și produse de lux, prin embargoul invers, impus ca formulă de retorsiune de Rusia statelor occidentale și celor din spațiul post-sovietic care-și doreau intrarea în spațiul de liber schimb european, cu impact de cinci ori mai mare decât sancțiunile originale. Sancțiunile economice la adresa liderilor din jurul lui Putin au determinat schimbarea modului lor de viață: fără vacanțe pe coasta de Azur și la Paris, fără cumpărături de weekend la Milano și Londra, fără posibilitatea vizitelor periodice la copiii ce studiau la Londra și peste Ocean, fără huzurul luxuos pe care și-l permiteau periodic călătorind în Occident.
Economia rusă e pe punctul de a colapsa: rubla a scăzut dramatic, există un exod de capital, investițiile au scăzut dramatic sau au părăsit cu totul Rusia, iar orice restructurare presupune bani și tehnologie, exact ceea ce e sub embargo. Iar exodul de creiere a atins apogeul, ca și cel de fonduri și de întreprinzători ruși care au luat calea Occidentului. Populația e pe punctul de a exploda în proteste pentru că propaganda patriotardă a revenirii Crimeii nu mai ține de foame.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.
Recomandările noastre
