PSD lansează Acordul celor 10 priorități naționale. Propunere pentru un guvern de 24 de luni și o majoritate socială

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Partidul Social Democrat (PSD) a aprobat, în cadrul Consiliului Politic Național desfășurat la Sinaia, o rezoluție strategică intitulată „ACORDUL CELOR ZECE PRIORITĂŢI NAŢIONALE”. Documentul reprezintă o invitație deschisă adresată partidelor parlamentare, sindicatelor, patronatelor, administrațiilor locale și societății civile pentru construirea unei platforme de guvernare stabilite pe obiective clare.

Social-democrații propun formarea unui executiv cu un mandat determinat de 24 de luni. Performanța acestui guvern urmează să fie evaluată exclusiv pe baza îndeplinirii celor zece priorități asumate, iar nu în funcție de configurația sa politică. Conform PSD, la acest acord pot adera partide, grupuri parlamentare și parlamentari individuali care acceptă în întregime cele ten priorități, normele de integritate și mecanismul de evaluare publică.

În paralel, reprezentanții mediului de afaceri, ai sindicatelor, ai administrației locale și ai organizațiilor civice sunt invitați să facă parte din structura de dialog și monitorizare. Reprezentanții PSD subliniază că aderarea la document nu oferă dreptul automat de a numi miniștri și nici nu garantează alocări de resurse bugetare, fiind prevăzute totodată clauze clare de stabilitate și condiții de ieșire din înțelegere.

PSD lansează Acordul celor 10 priorități naționale. Propunere pentru un guvern de 24 de luni și o majoritate socială

Contextul politic și economic actual reclamă o schimbare fundamentală de abordare în gestionarea treburilor publice. PSD arată că rezolvarea problemelor structurale ale țării necesită consens mai presus de aritmetica parlamentară.

„Criza României nu se reduce la căderea unui guvern sau la dificultatea de a aduna voturi în Parlament. Problema mai adâncă este că politica şi-a pierdut capacitatea de a fixa câteva obiective comune şi de a lucra suficient de mult pentru ele. Majorităţile se fac, se desfac şi se refac, în timp ce energia rămâne scumpă şi nesigură, statul colectează slab, iar marile investiţii întârzie fără justificare. Datele confirmă respingerea direcţiei actuale: în august 2026, 90,5% dintre respondenţi spuneau că România merge într-o direcţie greşită, 75% că economia s-a înrăutăţit, iar 58% că trăiesc la limita strictului necesar. Nemulţumirea trece dincolo de graniţele electoratelor. Nu produce singură o majoritate şi nu spune cine trebuie să guverneze, dar spune, cu o claritate rară, de unde trebuie început.

O majoritate socială nu cere ca oamenii să gândească la fel. Ea apare atunci când grupuri care votează diferit recunosc aceleaşi urgenţe şi au motive să credă că efortul va fi împărţit corect. Cele zece obiective de mai jos pot fi susţinute din tradiţii politice diferite: stânga regăseşte munca, coeziunea şi serviciile publice, dreapta disciplina fiscală şi iniţiativa privată, curentele patriotice energia, resursele şi producţia naţională, partidele proeuropene direcţia europeană şi euroatlantică, iar comunităţile locale şi minorităţile dezvoltarea teritorială şi reguli care nu se schimbă la fiecare criză.”

Angajamentele asumate de partidele semnatare

Semnarea documentului impune o serie de reguli stricte și responsabilități clare pentru toate forțele politice partenere:

Asumarea unui guvern cu mandat de 24 de luni, evaluat strict pe baza realizării celor zece priorități.

Interdicția de a acorda cecuri în alb: orice măsură propusă trebuie să precizeze sursa de finanțare, beneficiarii, plătitorii costurilor, instituția responsabilă și riscurile de eșec.

Imposibilitatea modificării discrete a priorităților prin ordonanțe sau negocieri bilaterale, modificările fiind permise doar prin argumentare publică și acordul tuturor semnatarilor.

Păstrarea identității politice, a pozițiilor proprii și a dreptului de competiție electorală pe toate celelalte teme care nu fac obiectul acordului.

Devansarea negocierilor pentru funcții și portofolii de către adoptarea programului de priorități.

Demonstrarea majorității parlamentare prin semnături nominale în ambele Camere.

Acceptarea de către premier și miniștri a obiectivelor, termenelor și evaluării publice.

Asocierea fiecărei priorități cu o sursă de finanțare clară, un termen de executare, un responsabil nominal și indicatori publici de performanță.

Menținerea orientării constituționale, europene și euroatlantice ca o condiție obligatorie de aderare.

Soluționarea divergențelor prin notificare, evaluare tehnică și acordarea unui termen de remediere, evitându-se blocajele permanente.

Cele zece priorități naționale stabilite prin acord

Ierarhizarea domeniilor din acord reflectă urgența de a reconstrui capacitățile de bază ale statului în privința energiei, securității și resurselor, peste care pot fi așezate reforma fiscală, eficientizarea statului și serviciile publice. De asemenea, parteneriatele internaționale, precum NATO, UE sau OECD, sunt privite drept instrumente și garanții pentru un proiect definit autonom de România.

1. Refacerea sistemului energetic şi valorificarea resurselor Proiectele din domeniul energetic vor fi abordate integrat, fără a miza pe o singură tehnologie. Sectorul nuclear, hidroenergia, gazele de tranziție, sursele regenerabile, capacitățile de stocare și eficiența vor fi evaluate împreună pe baza costurilor, termenelor, securității și impactului industrial sau de mediu.

Măsurile prevăzute includ:

Derularea unui audit public privind proiectele energetice, capacitățile existente, rețelele și blocajele administrative.

Stabilirea unui calendar național pentru capacități noi, stocare, modernizarea rețelelor și interconectare, având responsabili nominali pentru fiecare proiect major.

Implementarea unui program pentru echipamente și servicii energetice fabricate local, conectat la cercetare, formare profesională și furnizori autohtoni.

Realizarea unui inventar actualizat al resurselor minerale și materiilor prime critice, făcând distincție clară între existența geologică, rezerva exploatabilă și acceptabilitatea socială.

Fixarea unui regim predictibil al redevențelor și asigurarea transparenței veniturilor, a costurilor de mediu și a beneficiilor locale.

Garantarea unei protecții țintite pentru consumatorii vulnerabili și lansarea de programe de eficiență care să reducă facturile, fără a subvenționa risipa.

2. Securitatea naţională, apărarea şi industria de profil Având în vedere că 68% dintre cetățeni percep România ca fiind vulnerabilă la amenințări externe, 71% văd riscuri majore în conflicte militare și instabilitate economică, 78% în dezinformare și 68% în atacuri cibernetice, abordarea securității trebuie să unifice aceste dimensiuni.

Măsurile stabilite vizează:

Crearea unui portofoliu național de capabilități aliniat cu planificarea NATO și UE, având termene, costuri totale și un responsabil public.

Structurarea unui program industrial multianual orientat spre producția de muniții, pulberi, mentenanță, vehicule, comunicații, software, securitate cibernetică și tehnologii cu dublă utilizare.

Utilizarea mecanismului SAFE pentru achiziții comune, asigurând publicarea valorii, condițiilor de rambursare, efectului operațional și nivelului de participare al industriei naționale.

Impunerea unor condiții de offset industrial și transfer tehnologic compatibile cu normele europene și cu cerințele Forțelor Armate.

Lansarea unui program național de drone și sisteme de interceptare cu producție locală de platforme, componente critice și software de comandă, arhitecturi modulare compatibile NATO și protecție stratificată a infrastructurilor critice, mentinând utilizarea forței sub control uman și în cadrul dreptului internațional.

Consolidarea rezilienței naționale privind infrastructurile critice, rezervele strategice, continuitatea guvernării și combaterea atacurilor hibride, sub control democratic și cu respectarea libertății de exprimare.

3. Reindustrializare, capital productiv şi finanţare pentru dezvoltare Relansarea economică se va baza pe selecția domeniilor strategice în care România deține resurse și competențe: energie, apărare, procesare agroalimentară, materiale, tehnologie, industria farmaceutică, infrastructură digitală și economie circulară. Sprijinul acordat capitalului românesc este condiționat de generarea de valoare publică, investiții, fiscalizare și locuri de muncă.

Planul de acțiune cuprinde:

Realizarea harții naționale a capacităților productive, lanțurilor de furnizori și dependențelor critice.

Încheierea de contracte de dezvoltare pentru investiții de mari dimensiuni, cu clauze privind formarea profesională, cercetarea și implicarea furnizorilor locali.

Operaționalizarea rapidă a Băncii de Investiții și Dezvoltare pentru furnizarea de garanții, participații la capital, fond de fonduri și finanțări în numele statului, sub o guvernanță profesionistă și auditat independent.

Crearea de instrumente stabile de garantare și capitalizare pentru IMM-uri, cooperative și companii exportatoare, mobilizând fondurile populației, pensiile private, investitorii instituționali și capitalul din diaspora.

Reglementarea parteneriatelor public-private exclusiv pentru proiecte generatoare de venituri, cu preluarea riscului de către partea care îl poate controla, transparență totală a plăților viitoare și plafonarea obligațiilor contingente prin aprobare parlamentară, utilizând structurile OUG nr. 8/2026 (CI3P).

Evaluarea anuală a ajutoarelor de stat acordate, cu publicarea rezultatelor obținute de beneficiari.

4. Colectare corectă, combaterea fraudei şi disciplină bugetară Principiul de bază indică prioritatea combaterii evaziunii și a risipei înainte de a introduce noi sarcini fiscale pe umerii contribuabililor corecți. Deși 67% din populație consideră reformele economice necesare, 58% le consideră inechitabile, motiv pentru care ajustările trebuie însoțite de reforme instituționale.

Setul de măsuri include:

Unificarea datelor fiscale, vamale, comerciale și patrimoniale într-un sistem unic de analiză de risc.

Fixarea de ținte instituționale clare pentru reducerea decalajului de TVA, recuperarea prejudiciilor și creșterea conformării voluntare.

Focalizarea controalelor pe marea fraudă și pe rețelele organizate, protejându-i pe contribuabilii de bună-credință.

Elaborarea bugetului multianual pe trei scenarii: de bază, prudent și de șoc.

Reevaluarea facilităților fiscale și a garanțiilor, menținându-le doar pe cele care dovedesc echitate și rezultate.

Aplicarea regulii stricte de finanțare: cheltuielile permanente se acoperă din venituri recurente, iar împrumuturile se direcționează exclusiv spre investiții cu impact economic sau social verificabil.

5. Reforma statului şi servicii publice care funcţionează Reorganizarea administrației publice va porni de la analiza atribuțiilor, a suprapunerilor de competențe și a costurilor serviciilor, evitându-se desființările pur declarative de posturi.

Acțiunile prevăzute sunt:

Realizarea auditului funcțional în administrația centrală, agenții și companii de stat pentru eliminarea dublurilor.

Crearea portalului public unic, a contului digital unic și a dosarului electronic unic pentru cetățeni și companii.

Asigurarea interoperabilității bazelor de date pentru a elimina cerința ca cetățeanul să furnizeze acte pe care statul le deține deja.

Evaluarea funcționarilor și a managerilor din companiile de stat pe baza rezultatelor, a termenelor și a calității serviciilor furnizate.

Asigurarea trasabilității complete a achizițiilor publice, publicând contractele, modificările și beneficiarii reali.

Înființarea unei unități centrale pentru proiecte majore, destinată acordării de sprijin tehnic administrațiilor locale.

6. Muncă, venituri, coeziune socială şi demografie Măsurile sociale vizează refacerea puterii de cumpărare a populației și corelarea veniturilor cu productivitatea, combaterea deprecierii nivelului de trai și stimularea stabilității demografice.

Planul de măsuri include:

Setarea unui mecanism transparent de ajustare a salariului minim în funcție de productivitate, salariul median și costul vieții.

Extinderea negocierilor colective și a dialogului sectorial cu implicarea activă a partenerilor sociali.

Crearea contului personal de competențe și derularea de programe de recalificare adaptate pieței muncii.

Definirea unui standard minim teritorial de acces la sănătate, educație, servicii sociale și infrastructură de comunicare.

Adoptarea pachetului pentru familie: dezvoltarea rețelei de creșe și grădinițe, locuințe accesibile, program de muncă flexibil și sprijin pentru îngrijire.

Implementarea unui program dedicat diasporei, bazat pe recunoașterea rapidă a calificărilor, oportunități de coinvestire și servicii de reintegrare.

7. Educaţie, sănătate, competenţe şi cercetare Acordul condiționează finanțarea celor două sisteme de accesibilitate, continuitate și obținerea de rezultate concrete, extinzând totodată sprijinul pentru cercetare și digitalizare sub controlul legii.

Direcțiile principale sunt:

Lansarea unui program național axat pe reducerea abandonului școlar, combaterea analfabetismului funcțional și sprijinirea unităților din zone defavorizate.

Devoltarea învățământului profesional dual și a formării continue aliniate la investițiile regionale.

Asigurarea unei finanțări stabile pentru cercetare și facilitarea transferului tehnologic către economie.

Construirea rețelei de prevenție, consolidarea medicinei de familie și a ambulatoriilor, cu introducerea traseului digital al pacientului.

Profesionilizarea managementului spitalicesc și raportarea activității în funcție de rezultatele medicale obținute.

Introducerea obligativității componentelor de cercetare, inovare și formare în proiectele publice majore.

8. Agricultură, hrană, irigaţii şi dezvoltare rurală Documentul propune trecerea de la exportul de materie primă la procesarea cu valoare adăugată, gestionarea apei ca resursă strategică și susținerea fermierilor prin asociere voluntară.

Propunerile specifice cuprind:

Derularea unui program pentru irigații eficiente, retenția apei, refacerea solurilor și adaptare la schimbările climatice.

Auditarea publică a spațiilor de depozitare și procesare finanțate din bani publici în ultimul deceniu, acordând finanțări noi doar proiectelor ce dețin contracte comerciale și cofinanțare privată.

Susținerea cooperativelor și asocierilor voluntare condiționată de performanța de guvernanță și accesul pe piață.

Orientarea achizițiilor publice din școli și spitale către produse locale și de calitate, conform reglementărilor europene.

Garantarea trasabilității alimentare și intensificarea controalelor împotriva fraudei și concurenței neloiale.

Asigurarea unui pachet rural integrat pentru sănătate, educație, transport, internet și servicii administrative, protejând totodată plățile directe în viitorul buget european.

9. Infrastructură şi investiţii strategice Toate proiectele de investiții vor fi unificate într-un singur portofoliu național, evaluate periodic după efectul economic, securitate, conectivitate și grad de maturitate. Având în vedere că Planul Național de Redresare și Reziliență s-a încheiat la 31 august 2026, lecțiile desprinse din derularea sa vor fi folosite pentru elaborarea Planului de Parteneriat Național și Regional necesar accesării fondurilor post-2027.

Măsurile stabilite sunt:

Realizarea auditului public asupra tuturor investițiilor derulate, identificând proiectele finalizate, abandonate sau blocate și cauzele pierderilor financiare.

Redactarea Planului de Parteneriat Național și Regional prin consultare publică largă și transparență.

Definirea unei poziții naționale unice pentru negocierea Cadrului Financiar Multianual 2028-2034, susținută unitar de toți semnatarii.

Stabilirea unei liste scurte de proiecte strategice cu raportare lunară a execuției fizice și financiare.

Înființarea unei unități de intervenție rapidă pentru deblocarea avizelor, achizițiilor și exproprierilor.

Integrabilitatea resurselor financiare (buget, fonduri europene, credite, capital privat) într-o matrice unică, cu protecția infrastructurilor strategice.

10. România europeană şi euroatlantică Consolidarea poziției României în Uniunea Europeană și NATO reprezintă pilonul fundamental al politicii externe. În privința aderării la OECD, din cele 25 de avize necesare au fost deja obținute 24, ultimul aviz privind comerțul depinzând de o decizie politică.

Angajamentele asumate includ:

Finalizarea procesului de aderare la OECD prin demersuri diplomatice concentrate pe avizul rămas și aplicarea reformelor interne.

Transpunerea recomandărilor OECD în legislația națională, cu evaluarea capacității administrative.

Menținerea unei poziții externe predictibile și consultarea Parlamentului pe teme strategice.

Consolidarea statului de drept, independenței justiției, libertății presei și drepturilor minorităților.

Extinderea cooperării cu UE, NATO și OSCE în domeniul securității și al combaterii dezinformării sau interferențelor străine.

Prezentarea unui raport anual privind impactul și beneficiile participării României în structurile euroatlantice.

Monitorizarea prin tabloul public de rezultate

Pentru garantarea transparenței, Guvernul va publica un portal actualizat lunar care va reflecta stadiul fiecărei priorități. Sistemul va monitoriza direct indicatorii de impact (capacități instalate, locuri de muncă, timp economisit, servicii funcționale) și nu doar volumul sumelor cheltuite sau numărul de ședințe organizate.

Regulile de stabilitate și condițiile de ieșire din acord Documentul stabilește un mecanism clar de gestionare a eventualelor neînțelegeri între partenerii politici. Orice încălcare presupune o notificare scrisă, o evaluare tehnică și un termen de remediere de 15 zile. Partea care propune o modificare trebuie să prezinte public costurile și alternativa oferită.

Ieșirea din acord este justificată în următoarele situații:

Abaterea de la direcția constituțională, europeană și euroatlantică.

Schimbarea unilaterală a uneia dintre cele zece priorități.

Nerespectarea repetată a disciplinei bugetare și ascunderea obligațiilor financiare.

Protejarea politică a corupției sau refuzul controalelor legale.

Blocarea publicării indicatorilor și a evaluărilor independente.

Încheierea de înțelegeri oculte privind numiri în funcții, alocări de resurse sau contracte.

Retragerea devine efectivă numai după explicarea publică a motivelor și a impactului asupra majorității de guvernare.

Mecanismul și condițiile de aderare

Conform rezoluției votate de Consiliul Politic Național al PSD, pot adera la acord partidele, grupurile parlamentare și parlamentarii care își asumă integral prioritățile, normele de integritate și evaluarea publică. Sindicatele, patronatele, autoritățile locale și organizațiile neguvernamentale vor fi integrate în mecanismul de dialog și monitorizare. Semnarea documentului nu condiționează numirea de miniștri și nici nu oferă garanții bugetare, atribuirea funcțiilor urmând normele constituționale și negocierile politice asumate deschis.