Sursa foto: Arhiva EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Este bună strategia lui Nicușor Dan de a discuta prudent și deschis cu toate partidele și de a miza pe colaborare cu PSD. Singura veste încurajatoare pentru stabilitatea politică a următoarelor luni este că, pe datele sondajului INSCOP, cuplul Nicușor Dan-Ilie Bolojan are o susținere neașteptată pe votanții PSD, Dan - 63% încredere și Bolojan – 58%. De ce ar conta asta? PSD dictează acum “centrul” politicii, iar baza electorală a PSD semnalează că este dispusă de accepte lideri-adversari. Este singura punte de încredere peste o Românie care rămâne împărțită. Tot datele INSCOP, arată că aproape jumătate dintre români, 45,7% cred că alegerile prezidențiale au fost organizate incorect. Chiar dacă majoritatea, 50,4% se pronunță în favoarea corectitudinii, diferența este fragilă.
Într-un astfel de climat, dominat de suspiciune și polarizare, noul președinte poate pierde ușor încredere. De altfel, în rândul votanților AUR, încrederea în Nicușor Dan este doar 6%. George Simion, chiar dacă slăbit după pierderea prezidențialelor, domină acest electorat, cu 83% încredere. Chiar în lipsa unui alt lider mai proaspăt, reîncărcat, Simion rămâne „liderul opoziției”, Victor Ponta are doar 15% încredere pe votanții AUR.
Aflat recent în SUA, Simion a avut un discurs în care a vorbit despre “dictatură”, „opoziția băgată în închisoare”, „criminali la putere” și un președinte „numit, nu ales”. Acest discurs poate părea marginal, dar se bazează și pe credința multora care pun la îndoiala corectitudinea alegerilor. Suntem într-un moment în care iraționalul se propagă cu o viteză mai mare decât argumentul. În România post-electorală, votanții AUR formează o masă semnificativă, conectată la rețele informale de mobilizare și la un imaginar politic alternativ. Pentru ei, Nicușor Dan este parte din „sistem”, iar discursul rațional, tehnocrat este fără priză sau privit ca o slăbiciune.
Funcționarea guvernării va fi dificilă, partidele din coaliție pornind de la poziții istoric divergente, relațiile dintre ele fiind marcate de mulți ani de rivalitate. PSD este criticat în aceste zile pentru abordarea „tupeistă”, care „nu ține cont de trecut”, însă liderii PSD știu că valul de încredere în învingătorul prezidențialelor trece, iar până la alegeri mai sunt 4 ani.
Deci obiectivul PSD este să-și maximizeze câștigul din negocierea pentru formarea guvernului. Pozițiile obținute acum nu doar îi ajută pe lideri să se pună la adăpost individual, dar le oferă putere în conflictele politice din lunile viitoare, care se anunță grele, din perspectiva măsurilor de echilibrare bugetară. Într-un context social tensionat, PSD este un aribtru care poate înclina balanța spre “radicalii AUR” sau spre „jumătatea rațională” a populației. Asumând un rol limitat în guvern, dar cu o prezență semnificativă în spațiul public, PSD poate juca pe două fronturi: să își păstreze influența politică la Putere, distanțându-se însă de deciziile economice impopulare.
Înființarea unui partid prezidențial nu oferă nici siguranța succesului, nici stabilitatea dorită. Chiar și această formațiune va fi judecată tot prin prisma rezultatelor guvernării Dan-Bolojan. Nivelul de încredere a celor doi acum este în jur de 40-45%, aproape jumătate de Românie, într-un moment în care ar fi trebuit să fie la apogeul încrederii.
România se confruntă cu o criză economică care, potrivit fostului ministru de Finanțe, Alexandru Nazare, va dura cel puțin 18 luni. Daniel Dăianu atrage atenția că nimeni nu mai ia în serios pachetele de promisiuni despre absorbția fondurilor europene sau creșterea colectării – pentru că au fost rostite prea des și prea gol. Pentru un public afectat de costul vieții, de scumpiri, de frică, doar cei care vin cu certitudini violente au succes, chiar și când sunt false.
România de azi este o țară complicată, fragmentată profund, cu diferențe mari între regiuni, între rural și urban, între gulerele albastre și antreprenori. Într-o țară scindată, suspicioasă și cu apetit în creștere pentru lideri radicali, Nicușor Dan va trebui să devină președinte, inclusiv pentru cei care acum îl contestă. Poate de aici ideea că după ce vor fi stabilite măsurile de echilibrare bugetară, principala preocupare va fi justiția.
