Ceea ce avea să se întâmple în estul şi sud-estul Ucrainei, noi românii văzusem de aproape, la începutul anilor ,90, în contextul conflictului din Transnistria. Astăzi, în estul Ucrainei, ca şi în urmă cu două decenii în Transnistria, amestecul de naţionalism şi sentimente panslaviste, dragostea pentru Maica Rusiesi spiritul de aventură, mercenariatul, apariţia în prim planul jocului politic a unor personaj exaltate tasiviolente, toate la un loc au creat o atmosferă explozivă, extrem de favorabilă Moscovei.

Haosul a fost primul pas,obligatoriu în încercarea de destabilizare a Ucrainei, un stat cu instituții neclare, măcinat de corupţie, cu o clasă politică şi o societate fracturate între dorinţa de aliniere la valorile occidentale şi nostalgia sovietică. Abandonarea în mare grabă a multor baze militare ucrainene din zonele de est şi în acest context preluarea armamentului de către rebelii proruşi a făcut foarte curând ca toată această confruntare să se transforme într-un război.

Scopul strategic al Federaţiei Ruse este unul cât se poate de evident – apariţia unui nou conflict îngheţat în estul şi sud-estul Ucrainei, zonă locuită de mai multe milioane de oameni, cu un potenţial economic considerabil. Adaugarea acestei arii la cercul strategic al zonelor cu ridicat poţential exploziv -Nagorno-Karabah, Osetia de Sud, Abhaziasi Transnistria – nu poate decât să avantajeze poziţia strategică a Federaţie Ruse.

La aceasta trebuie adaugată obsesia antioccidentală a multor lideri de la Moscova. Aceştia încearcă prin toate mijloacele să creeze un spaţiu tampon, cât mai întins între Rusia şi Alianţa Atlanticului de Nord. Aceştia trăiesc şi astăzi în logica Războiuli Rece, iar unii dintre ei, din motive propagandistice şi politice, încurajează supravieţuirea şi chiar creşterea acestor sentimente antioccidentale în opinia publică. Şi, pentru ca lucrurile să fie şi mai complicate, diplomaţia Rusă participă de partea „forţelor binelui” la eforturile lumii libere de limitare şi de reprimare a efectelor unor mişcări teroriste în diferite părţi ale planetei, ca de pildă în Irak.

Referendumul din Scoţia, aparent fară legătură cu situaţia din estul Ucrainei, va afecta cu siguranţă evoluţiile din această zonă. Dacă cu o mică majoritate, scoţienii vor respinge ideea independenţei, propaganda prorusă din estul Ucrainei va pierde un argument teoretic important,dar dacă cumva beneficiind tot de o majoritate redusă grupul celor care solicită independent se va dovedi a fi mai numeros, argumentelor de forţă utilizate pană acum li se vor adăuga în Ucraina şi argumente teoretice, iar exemplul precedentului va veni de data aceasta dintr- una din zonele cele mai democratice ale lumii.